Mai ştiţi ceva despre autostrada Sibiu-Piteşti? Înaintează, stă pe loc, ce se mai întâmplă? Se spune că primul tunel este gata din punctul de vedere al constructorului şi că se va deschide traficului la finalul lunii octombrie.
Cu şase luni mai devreme decât se plănuise, se spune. Are o lungime de 1,35 kilometri şi va fi monitorizat de peste 2500 de camere de luat vederi şi de senzori foarte performanţi. Siguranţa circulaţiei rutiere în spaţii închise are nevoie de mult mai multă tehnologie decât cea a vehiculelor care circulă în spaţii deschise, bineînţeles. Ceea ce pare simplu, este mult mai complicat şi nivelul tehnic şi tehnologic la care se construieşte prima autostradă care trece la propriu prin munţii din România este unul foarte înalt. Văd şi eu, ca şi dumneavoastră, multă cârcoteală în jurul paşilor care se fac pe autostrada de lângă noi. Sunt de acord cu criticile în general şi scriu eu însumi aici pe un ton critic la adresa multor nereguli şi apucături. Găsesc însă că un eveniment ca acesta nu merită nimic din răutăţile lansate doar pentru a jigni. Pe aceste şantiere sunt oameni. Oameni de-ai noştri şi oameni veniţi să construiască pentru noi drumuri de care avem nevoie, case, oraşe, autostrăzi. Îi văd aici într-o fotografie aplaudând primele maşini care trec prin tunel. Este doar un test, dar câtă bucurie!
După nopţi nedormite şi riscuri care le-au pus la încercare priceperea şi viaţa, deseori. Oamenii aceştia nu au nevoie de nicio încurajare şi nu au nevoie de recunoştinţa nimănui. Sunt plătiţi să îşi facă treaba şi şi-o fac foarte bine, cu mult curaj, în timp util. Nu cred însă că este civilizat să primească răutăţi la adresa muncii lor. Cu toţii muncim de la o zi la alta pentru a ne întreţine familiile noastre, pentru a supravieţui noi înşine şi pentru a ne bucura de talentul şi de priceperile noastre, zi după zi. Tare rău mai arată unele comentarii făcute pe marginea acestei munci. Repet. Nu găsesc pe aici câteva vorbe potrivite cu evenimentul care s-a întâmplat. O asemenea inaugurare este o mare sărbătoare pentru cei care au muncit. Şi pentru noi, zic eu, în calitate de beneficiari ai muncii lor. Mă adaug doar pentru a spune un simplu Mulţumesc! Cârteala pe care ne-o putem permite, noi, vâlcenii este una singură şi trebuie să o transmitem celor care decid în domeniul căilor rutiere pe care vom circula. Rămânem preocupaţi de legătura noastră cu autostrada şi de mersul lent al realizării acestei legături. Folosim şi acest prilej pentru a întreba, nu pe constructori, care sunt adevăraţi eroi pe aceste şantiere, ci pe cei din birourile acestui domeniu: ce se mai aude cu drumul Râmnicu Vâlcea-Tigveni? Vine, e pe drum sau s-a ascuns din nou prin vreun sertar? Mă gândesc că cineva ştie cum stăm cu accesul la autostrada Sibiu-Piteşti, la acest tunel care, iată, se deschide în curând şi la întregul Occident către care mai mult stăm decât mergem pe Valea Oltului de acum. Mă pregătesc eu însumi să reiau întrebările în Parlamentul României pe acest subiect. Să nu lăsăm să se aşeze din nou praful uitării pe drumul care ne lipseşte, fără speranţă, acum!
deputat Eugen Neaţă
