Săptămâna trecută, s-a desfăşurat şedinţa de politică monetară a BNR unde s-a decis menţinerea dobânzii de referinţă la 6,5%, valoare stabilită în august 2024.
Analiştii anticipează menţinerea acestui nivel până la jumătatea lui 2027, în condiţiile în care inflaţia a reînceput să crească, după scăderea din august la 6,17%.
În august, guvernatorul BNR estima pentru decembrie o creştere a inflaţiei la 6,1%, pe fondul secetei, caniculei şi problemelor legate de producţia de energie electrică, iar o analiză BCR anticipează o majorare a preţurilor de 6,4 – 6,9% în dinamică anuală.
Comunicatul de presă de la finalul şedinţei BNR a arătat că „rata anuală a inflaţiei se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influenţelor anticipate să decurgă din creşterea preţurilor combustibililor şi energiei şi din mărirea cotaţiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare - în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu şi al secetei severe din acest an -, precum şi din evoluţia cursului de schimb al leului”.
Cursul euro a urcat marţea trecută un maxim istoric de 5,3527 lei, în lipsa instalării la Palatul Victoria a unui guvern cu puteri depline, în timp ce la nivel internaţional se manifestă un puternic sentiment de aversiune faţă de risc, stimulat de aprecierea dolarului şi creşterea dobânzii obligaţiunilor principalelor economii ale lumii.
Vineri, tranzacţiile s-au realizat între 5,339 şi 5,346 lei, iar media euro a coborât de la 5,3470 la 5,3414 lei, mai mult cu aproape 5% faţă de începutul anului, respectiv cu peste 7,6% faţă de sfârşitul lui 2024, după anularea alegerilor prezidenţiale.
În 2025 oficialii BNR vorbeau despre o supraapreciere a leului de 5%. În perioada următoare, presiunea pe curs va fi una constantă, în condiţiile în care BNR a lăsat de înţeles va oferi mai multă „libertate” pieţei în privinţa reglării cursului. Ea a preferat să sterilizeze excedentul de lichiditate din segmentul monetar, pentru a face leul mai „scump” pentru eventualii speculatori.
Pe acest fond, indicii ROBOR au revenit la valorile de la începutul anului.
La sfârşitul săptămânii, cel la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,10%, cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,16 la 6,15%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,21 6,22%, în timp ce randamentul obligaţiunilor româneşti la 10 ani stagna la 7,24 – 7,30%
Însă, un leu mai slab aduce şi beneficii. Se asigură astfel intrări mai mari la buget, se stimulează exporturile şi se scumpesc importurile, ceea ce echilibrează balanţa comercială şi deficitul de cont curent, în condiţiile în care investiţiile străine directe s-au redus în primul semestru de peste 5 ori, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, iar intrările de capital, cele care au asigurat stabilitatea cursului în anii precedenţi, s-au transformat de la sfârşitul lui 2024 în ieşiri.
Conform raportului „2027 Macroeconomic Outlook” realizat de CFA România, cursul euro va cunoaşte până la sfârşitul lui 2027 o apreciere graduală şi ar putea creşte 5,40 – 5,50 lei.
Pentru a evita mişcări mai ample ale cursului, banca centrală are la dispoziţie o rezervă valutară consistentă, chiar dacă ea s-a redus în septembrie la 60,059 miliarde euro şi poate utiliza o linie repo deschisă de BCE în valoare de 4 miliarde euro.
