Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea şi Muzeul Naţional de Istorie a României sunt onoraţi să anunţe vernisarea expoziţiei foto-documentare „Drum prin istorie. Patrimoniul arheologic în contextul construirii autostrăzii Sibiu – Piteşti / secţiunea 3”, în data de 3 septembrie 2025, orele 14:00, la sediul Muzeului de Istorie, str Calea lui Traian, nr 143.
Este un eveniment cultural realizat în scopul prezentării rezultatelor preliminare ale celor 2 ani de cercetări arheologice preventive ample, coordonate de Muzeul Naţional de Istorie a României, în contextul construirii primei autostrăzi din România care va traversa Munţii Carpaţi, precizează organizatorii.
Muncă asiduuă
Foto-expoziţia „Drum prin istorie” reprezintă un adevărat jurnal de şantier, ce include rezultatele descoperirilor arheologice realiate printr-o muncă asiduuă de doi ani.
20 de specialişti din cadrul mai multor instituţii: Muzeul Naţional de Istorie a României – coordonator, Muzeul Judeţean Argeş, Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea de Istorie / Centrul Arheoinvest şi două firme specializate pentru lucrări suport au fost prezenţi contant în perioada 2023-2024 pe şantierul autostrăzii Sibiu-Piteşti, tronsonul care străbate Ţara Loviştei.
„Cu toate că zona a fost mai puţin propice dezvoltării comunităţilor umane, cercetările arheologice la care au participat arheologii muzeului nostru, au condus la identificarea unor locuiri din perioada epocii bronzului (Pripoare şi Şuici), perioada antichităţii (Şuici) şi epoca medievală (Pripoare şi Poiana). Prin acest demers, în circuitul ştiinţific, specialiştii (în număr de peste 20) din instituţiile mai sus menţionate au contribuit la creionarea unei imagini de ansamblu pentru o zonă greu accesibilă şi virgină din punct de vedere al investigaţiilor arheologice”, explică reprezentanţii Muzeului Judeţean de Istorie Vâlcea.
Programul amplelor cercetări arheologice preventive ocazionate de construirea secţiunii 3 a Autostrăzii Sibiu – Piteşti are o serie de repere majore, precum:
- Lungimea traseului: 37,4 km (din care 1,7 km tunel dublu), între Cornetu (jud. Vâlcea) şi Tigveni (jud. Argeş) / km 81+900 – km 44+500 / 6 UAT-uri străbătute (de la Nord spre Sud): Racoviţa, Perişani, Sălătrucu, Şuici, Cepari, Tigveni;
- O zonă ( în anumite porţiuni împădurită) cu teren dificil (piemontan şi montan), situată pe teritoriul administrativ al jud. Argeş (valea superioară a Topologului- zona de NV) şi în jud. Vâlcea (valea Băiaşului-zona de SE); o rută modernă care – de fapt – urmează drumuri mai vechi (comerciale şi de transhumanţă) care legau în trecut Transilvania de Ţara Românească, traversând zone cu însemnătate istorică.
Astfel, descoperirile arheologice prezentate în fotografiile lui Ionuţ Tuţulescu adaugă file noi de istorie din trecutul zonei din nordul şi nord-estul Vâlcii.
