Râmnicu Vâlcea şi-a coborât istoria în piatră şi suflet. În cadrul Zilelor Imnului Naţional, centrul municipiului a devenit scena unui act de justiţie culturală: inaugurarea oficială a Pasajului pietonal „Dinu Săraru”. Sub paşii trecătorilor, Calea lui Traian găzduieşte de acum efigia de marmură albă a marelui scriitor, transformând un simplu spaţiu de tranzit într-o adevărată catedrală a memoriei locale.
Un arc peste timp şi cultură
Consiliul Local a pecetluit simbolic identitatea urbei prin Hotărârea nr. 382/2026. Proiectul, născut din simbioza perfectă dintre Primăria Municipiului şi Fundaţia Naţională „Nişte Ţărani”, oferă Râmnicului o ancoră spirituală. Personalităţi marcante ale vieţii publice, religioase şi culturale s-au reunit pentru a saluta memoria titanului vâlcean. „Este un loc al recunoştinţei şi al identităţii noastre”, a punctat dinamic primarul Mircia Gutău.
Binecuvântarea spiritului şi dăinuirea operei
Aerul liturgic a învăluit ceremonia prin prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie. Arhiepiscopul Râmnicului a condus soborul de preoţi într-o emoţionantă slujbă de pomenire şi binecuvântare. „Numele lui va rămâne o sursă de inspiraţie”, a rostit înaltul prelat. Fiecare cuvânt a vibrat ca un ecou al volumului memorialistic „Râmnicul meu”, declaraţia de dragoste scrisă de Săraru pentru oraşul natal.
Moştenirea ţărănească merge mai departe
Fundaţia „Nişte Ţărani”, creată de maestru în 1998, a fost reprezentată la vârf. Generalul Olimpiodor Antonescu a reconfirmat misiunea organizaţiei de a păstra vie cultura rurală. Alături, familia Săraru (Viviana şi Alexandreia) asistat ca invitat de onoare, prelungind firul invizibil dintre Slătioara mitică şi posteritatea citadină. Capodopera sa literară pulsează acum direct în asfaltul şi zidurile Râmnicului.
Portret în tuş şi marmură
Trecătorii vor întâlni privirea scriitorului pe o placă monumentală de marmură albă. Portretul grafic în tuş însoţeşte reperele unei vieţi de geniu (1932-2024): director de teatre, „Fiu al oraşului” şi părinte spiritual al lumii rurale. Râmnicul nu mai este doar un punct pe hartă, ci un text viu, salvat de la uitare.
Clipa eternizată de Sorin Mihăilescu
Sub titlul evocator „Clipa lui Dinu Săraru”, artistul fotograf Sorin Mihăilescu a aşezat pe şevaletele amintirii o mărturie vizuală copleşitoare, strânsă de-a lungul unui sfert de veac petrecut în preajma geniului creator. Fiecare cadru expus reprezintă o secvenţă din existenţa unui vulcan cultural erupt în nemurire. Publicul larg a fost fascinat de capacitatea fotografului de a surprinde nu doar chipul elegant şi figura emblematică a părintelui Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte ţărani”, ci şi acele nestemate realizări care au marcat istoria culturală naţională. Prin sensibilitatea şi rigoarea detaliilor surprinse de Sorin Mihăilescu, expoziţia a depăşitgraniţele unui simplu omagiu local, devenind un document istoric de o neştearsă valoare emoţională şi documentară.
O simfonie a recunoştinţei eterne
Râmnicul şi-a recăpătat, în sfârşit, respiraţia de aur. Pasajul acesta nu mai este doar ciment şi granit, ci un prag sacru unde prezentul îngenunchează în faţa nemuririi, iar paşii noştri grăbiţi calcă, de azi înainte, pe urmele unui uriaş. Dinu Săraru s-a întors definitiv acasă, încrustat în marmura albă a veşniciei, lăsându-ne moştenire nu doar o efigie, ci însăşi datoria sfântă de a nu ne uita niciodată rădăcinile. Cât timp Slătioara va mai rodi poveşti şi Calea lui Traian va răsuna de viaţă, spiritul său va veghea de la răspântia vremurilor, amintindu-ne că suntem trecători prin lume, dar putem rămâne nemuritori prin cultură.
