România a urcat pe locul 28 într-un clasament al celor mai atractive 33 state din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA) pentru companiile private, după ce se situase pe locul 32 la ediţia anterioară, conform analizei PwC EMEA Entrepreneurial & Private Business Heatmap.
Clasamentul este realizat pe baza scorurilor obţinute în funcţie de 64 de indicatori la nouă categorii, respectiv macroeconomie, mediu de afaceri, cadrul fiscal şi de reglementare, sustenabilitate şi climă, responsabilitate socială şi guvernanţă, sănătate publică, educaţie/competenţe/talente, tehnologie şi infrastructură şi ecosistemul de start-up-uri.
Corijenţi la prea multe capitole
Avansul de 4 locuri în clasamentul atractivităţii pentru investiţii private poate fi privit ca un element îmbucurător, dar realitatea este că suntem încă mult în spate faţă de alte ţări, la foarte multe categorii.
”Cei mai importanţi factori care contribuie la atractivitatea pentru investiţii noi ale companiilor private sunt un mediu de afaceri puternic, un ecosistem vibrant de start-up-uri care atrag capital, o infrastructură de calitate (IT, internet, birouri) şi o ofertă de forţă de muncă bine calificată. Ţările care dispun de aceste atribute cheie rămân pe radarul investitorilor privaţi, indiferent de provocările economice sau sociale pe termen scurt.
România a progresat uşor la scorul general faţă de ediţia anterioară, performând cel mai bine la indicatorii mediul fiscal şi de reglementare şi macroeconomie, însă, după cum arată analiza, aceştia au un grad relativ scăzut de influenţă asupra modului în care companiile evaluează şi aleg o ţară ca destinaţie pentru a-şi dezvolta activitatea.
De altfel, pentru că analiza a avut loc la finalul anului trecut, indicatorul fiscalitate nu reflectă influenţa modificărilor majore aplicate din 2024 care, cel mai probabil, se va vedea la următoarea ediţie”, - Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.
Potrivit EMEA EPB Heatmap 2023, România ocupă locul 7 la capitolul macroeconomie şi, respectiv, 8 la cadru fiscal şi de reglementare, între cele 33 de ţări analizate. La restul categoriilor, România se situează la finalul clasamentului, astfel: tehnologie şi infrastructură - locul 18, responsabilitate socială şi guvernanţă - locul 20, sustenabilitate şi climă - poziţia 21, educaţie/competenţe şi talente - locul 22, mediul de afaceri - locul 24, ecosistemul de start-up-uri 24 şi sănătate publică - locul 33, ultimul loc.
Aceste poziţii plasează România în a patra categorie a analizei, a statelor emergente, după Grecia şi înaintea Bulgariei, Slovaciei, Croaţiei.
În prima categorie, a statelor lider din punct de vedere al atractivităţii se află în ordine
Elveţia, Suedia, Germania, Olanda, Danemarca, Norvegia, Marea Britanie, Finlanda, Irlanda, Spania şi Franţa, iar în a doua, a statelor avansate, sunt Luxemburg, Austria, Belgia, Portugalia, Italia şi Estonia.
În a treia categorie a analizei, a statelor în curs de dezvoltare se regăsesc Polonia, Lituania, Cipru, Malta, Cehia, Ungaria, Letonia şi Slovenia.
În plus, după cum avertizează şi experţii PwC România, noile modificări introduse în 2024 nu au fost luate în calcul în stabilirea acestui clasament.
