Economic

Demararea privatizării Oltchim din 15 decembrie, eşec anunţat

Tabelul creditorilor încă nu a fost depus la Tribunalul Vâlcea, dar administratorul judiciar Gheorghe Piperea consideră că aplicarea planului de reorganizare e în grafic

Luni, 15 decembrie, este data anunţată, înaintea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, de Ministerul Economiei ca momentul în care Oltchim SA şi-ar fi putut găsi în sfârşit salvarea. În numele Statului, ca acţionar majoritar, Ministrul Constantin Niţă (PSD) îşi propusese privatizarea activelor viabile ale Oltchim în 15 decembrie. Din informaţiile oficiale, însă, situaţia este departe de a se limpezi, decidenţii politici părând mai preocupaţi de rămânerea la guvernare decât de soarta rămăşiţelor marii industrii vâlcene.
Tabelul cu creditorii societăţii nu apare a fi depus la Tribunalul Vâlcea, situaţie care împiedică scoaterea la vânzare a unor active atât timp cât nu se ştie sigur dacă ele sunt degrevabile de sarcini. “Atâta timp cât nici măcar nu este depus tabelul cu creditori la tribunal, nu avem despre ce vorbi. Nu cred că există vreun investitor serios care să nu ţină seama de acest amănunt elementar din punct de vedere juridic”, ne-a declarat liderul Sindicatului Victoria din cadrul Oltchim, ing. Corneliu Cernev.
Deloc de ignorat este şi o informaţie obţinută pe surse, înainte de a se consemna decesul preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea, Ion Cîlea, coleg de partid cu ministrul Niţă. La agravarea stării de sănătate a defunctului lider politico-administrativ al judeţului par a fi contribuit din plin şi informaţiile obţinute telefonic, vineri, 28 noiembrie a.c., (în dimineaţa zilei de 3 decembrie survenind decesul demnitarului) de la Guvernul României despre soarta Oltchim şi a creării Complexului Energetic Vâlcea prin preluarea de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) a carierelor de lignit de la Berbeşti şi Alunu. În cazul Oltchim, Niţă i-ar fi spus lui Ion Cîlea să nu-l mai deranjeze cu întrebări despre soarta acestuia mai devreme de sfârşitul lunii ianuarie a anului viitor. Situaţia complicată a Oltchim atârnă greu şi în soarta CET Govora, producătorul zonal de agent termic, abur industrial şi energie electrică al cărui acţionar unic este CJ. CET Govora are de încasat de la Oltchim o datorie de aproximativ 200 milioane de lei pentru aburul tehnologic şi energia electrică livrată combinatului, din care 137 milioane de lei reprezintă datoria anterioară intrării în insolvenţă. Potrivit administratorului judiciar Gheorghe Piperea, dacă Oltchim s-ar privatiza pentru suma de 300 milioane de euro, CET Govora are şanse să recupereze doar 30-35% din valoarea creanţei. La rândul ei, CET Govora are datorii comparabile faţă de CEO (acţionar majoritar Statul român), întârzierea lămuririi responsabilităţii statului în acest circuit riscând să contribuie la eşuarea măsurilor de salvare a CET Govora.

Semne timide de revigorare a activităţii economice a combinatului

Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale şi unul dinstre administratorii judiciari ai societăţii vâlcene, avocatul Gheorghe Piperea, lăsa de înţeles că promisiunile politice nu ţin locul procedurilor obligatorii. “Eu nu sunt politician şi nu îmi permit să fac declaraţii fără acoperire, în această logică. Important este că, din punct de vedere al activităţii economice, lucrurile s-au desfăşurat în bine, din vară şi până în prezent. Factorii externi au primat, pentru că o fabrică chimică din Scandinavia de-a BASF a ars, aşa că cererea pentru polioli a crescut foarte mult. Această situaţie a ajutat combinatul să-şi mărească gradul de încărcare până la 27%, de la 22% în primul semestru, cu ţinta 36% în martie”, a spus Piperea jurnaliştilor de la presa centrală.
Administratorii Oltchim rămân optimişti chiar şi în cazul în care privatizarea Oltchim eşuează la termenul anunţat de Guvern – 15 decembrie. Va fi continuată aplicarea planului de reorganizare, Gheorghe Piperea sperând că acesta va fi aprobat de creditori până cel târziu în 15 martie 2015. Continuarea activităţii la Oltchim presupune o strategie prin care clienţii să plătească o parte din marfă în avans, obţinerea energiei direct de la sursă şi deschiderea unor noi secţii.
Altfel, indicatorii economici relevă că octombrie a fost prima lună cu EBITDA (profit înainte de plata taxelor) pozitiv pentru Oltchim, companie în insolvenţă, după ani de zile de pierdere continuă. Potrivit economica.net, care preia datele comunicate de administratorii judiciari ai combinatului, conducerea societăţii încearcă să găsească soluţii pentru funcţionarea în continuare a fabricii, chiar şi dacă privatizarea eşuează momentan. Conform declaraţiilor lui Gheorghe Piperea, Oltchim a înregistrat un EBITDA de 336.000 de euro, după ce, în vară, pierderea lunară se cifra la peste 1 milion de euro.

Nici transferul Arpechim de la Petrom la Stat nu s-a realizat

Oltchim Râmnicu Vâlcea este, de doi ani, în insolvenţă, cu datorii de peste 700 de milioane de euro şi cu pierderi de zeci de milioane de euro.
De combinatul vâlcean s-au declarat interesaţi consorţiul chinezesc Baota Petrochemical – Junlun Petroleum, SIF Transilvania, grupul Chimcomplex al omului de afaceri Ştefan Vuza, precum şi o companie din Turcia, al cărei numei nu a fost dezvăluit de Piperea. Chinezii şi SIF Transilvania ar fi interesaţi doar de preluarea la pachet a Oltchim cu rafinăria Arpechim Piteşti, ce aparţine Petrom. Guvernul, prin Ministerul Economiei, a purtat negocieri cu Petrom pentru preluarea rafinăriei, care însă nu au ajuns la niciun rezultat. Petrom ar fi fost dispusă să cedeze rafinăria fără niciun ban, cu preluarea de către stat a obligaţiilor de mediu de circa 200 de milioane de euro. La rândul său, Ministerul Economiei ar fi vândut la pachet Oltchim cu Arpechim unui investitor potent financiar, capabil să investească sute de milioane de euro în aducerea la capacitate a celor două unităţi. Până acum, însă, în ciuda mesajelor încurajatoare venite din partea Guvernului şi a Petrom, transferul de proprietate nu s-a realizat.
Preţul ţintă pentru pachetul Oltchim-Arpechim este de circa 300 de milioane de euro, iar investitorul ar urma să preia şi obligaţiile de mediu aferente Arpechim. În plus, ar trebui să mai investească alte sute de milioane de euro în repornirea tuturor instalaţiilor din cele două unităţi.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...