Legea nr. 52/2011, cea care reglementează munca desfăşurată de zilieri, a suferit recent mai multe modificări, adoptate la începutul acestei săptămâni în Senatul României. Printre noile reglementări aduse acestui act normativ, intrat în vigoare acum doi ani, se numără şi un amendament, depus şi susţinut de senatorul PNL Remus Daniel Niţu, care vine în sprijinul arheologilor. La iniţiativa parlamentarului liberal, experţii muzeelor se pot baza în munca lor în siturile arheologice şi pe zilieri, printre domeniile unde se poate presta muncă necalificată cu carater ocazional fiind incluse şi activităţile de cercetare-dezvoltare în ştiinţele sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpăturile arheologice).
Propunerea de includere a acestui domeniu pe lista activităţilor care pot fi făcute de zilierii a plecat în urma unei discuţii cu directorul Muzeului Judeţean de Istorie Vâlcea, Claudiu Tulugea, care a susţinut necesitatea reglementării acestor activităţi, făcute până acum mai mult clandestin. ”Cercetările arheologice sistematice care se defăşoară pe suprafeţe mari nu pot fi făcute doar de arheolog, în cele mai multe cazuri fiind nevoie şi de muncitori care să îl ajute pe expert la decoperarea terenului sau, cum se spune în termeni arheologici, să se ajungă de la nivelul actual de călcare la nivelul preistoric de călcare, adică descoperirea primelor artefacte. Până acum era destul de dificil de angajat un zilier, în majoritatea cazurilor aceştia fiind aduşi mai mult «la negru», iar includerea săptărilor arheologice pe lista activităţilor care pot fi făcute cu zilieri nu poate fi decât benefică. Nu poţi contracta muncitori pe o perioadă lungă de timp, deoarece nu se poate determina cât va dura descracarea de sarcină arheologică. Pot fi câteva zile, pot fi câteva luni, sau chiar mai mult, fiind destul de dificil să le normăm munca, deorece din momentul cercetării arheologice sistematice, muncitorului nu-i mai revine decât rolul de a scoate pământul din sit, restul fiind făcut de către expert”, a precizat directorul Muzeului Judeţean Vâlcea.
„Mi se părea firesc ca şi cei care muncesc în siturile arheologice să beneficieze de aceleaşi condiţii ca şi zilierii din alte domenii în condiţiile în care multe muzee din ţară apeleză la ajutorul lor. Cazul concret, pe care l-am discutat cu directorul Muzeului Judeţean din Vâlcea, Claudiu Tulugea, a fost cel al sitului arheologic Buridava Romană de la Stolniceni, unde în anii 90 s-au făcut cercetări de către arheologul Gheorghe Bichir în colaborare cu arheologii Muzeului Judeţean şi unde s-a folosit forţa de muncă din zonă. De aceea am insistat ca la articolul 11 din lege să fie introduse şi săpăturile arheologice între celelalte domenii unde se poate folosi munca necalificată cu caracter ocazional, soluţia cu muncitorul plătit la cât munceşte fiind cea mai bună în cazul lor”, a adăugat senatorul PNL.
