Alexandru Petrescu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), apreciază că piaţa asigurărilor, piaţa de capital şi piaţa pensiilor private, aflate sub supravegherea Autorităţii, au funcţionat pe baza unor mecanisme interne de adaptare, ceea ce demonstrează o maturizare structurală dincolo de ciclurile conjuncturale.

În continuare, un material realizat integral de Preşedintele ASF, Alexandru Petrescu.

Cum au rezistat pieţele financiare non-bancare din România într-un an al ajustărilor fiscale şi al presiunilor macroeconomice

În România, anul 2025 a fost caracterizat de o tensiune structurală între necesitatea ajustării bugetare şi menţinerea funcţionării fluide a economiei reale. Deşi principalele măsuri fiscale au fost concentrate în ultimul trimestru al anului, dezbaterea publică şi semnalele privind corecţia deficitului au influenţat anticipaţiile agenţilor economici pe parcursul întregului an. Aceste evoluţii s-au suprapus peste un context internaţional marcat de incertitudini geopolitice şi financiare, în special dinspre economia SUA şi pieţele globale de capital, conturând un climat economic cu costuri de finanţare în crestere şi un cadru fiscal perceput ca instabil, cu impact mai ales asupra întreprinderilor mici şi mijlocii.

Cu toate acestea, evoluţiile celor trei pieţe supravegheate de ASF, pensiile private, asigurările şi piaţa de capital, au fost pozitive în ansamblu indicând o capacitate de adaptare şi funcţionare solidă într-un context economic şi fiscal complex.

Piaţa de capital, performanţă şi maturizare

Piaţa de capital s-a impus drept unul dintre vectorii pozitivi al peisajului financiar non-bancar. Performanţa indicilor a reiterat creşterea atractivităţii Bursei de Valori Bucureşti, cu BET în urcare cu +27,61% la 30 septembrie 2025 faţă de finalul lui 2024 şi BET-TR ajungând la aproximativ +34,32%, semnalând un apetit susţinut pentru expunerea pe acţiuni şi randamente totale. Lichiditatea a crescut ca valoare, cu 31,23 miliarde lei tranzacţionaţi pe Piaţa Reglementată şi SMT în primele nouă luni, cu 22,57% peste perioada similară a anului trecut.

Structura tranzacţiilor indică o orientare vizibilă spre titlurile de stat şi obligaţiunile non-guvernamentale. Din perspectiva riscului, trimestrul III 2025 a adus o normalizare clară, cu reducerea tensiunilor sistemice şi coborârea contagiunii spre niveluri mai joase în lunile de vară, într-un climat definit explicit prin corelaţii mai scăzute şi riscuri sistemice reduse. Acest mix susţine ipoteza unui regim de volatilitate mai stabil pentru trimestrul IV, în absenţa unor şocuri externe.

Pe piaţa primară, continuitatea a fost elementul-cheie, cu oferte publice de cumpărare de aproximativ 866 milioane lei şi emisiuni de obligaţiuni admise la tranzacţionare în valoare de circa 931,87 milioane euro. Diversificarea instrumentelor s-a adâncit prin noi emitenţi, produse structurate şi finanţare sustenabilă, inclusiv o emisiune de obligaţiuni sustenabile de 1,5 miliarde lei şi una de obligaţiuni verzi de 500 milioane euro listată şi internaţional.

Extinderea bazei de investitori a confirmat maturizarea pieţei. Numărul de conturi a crescut cu 27% faţă de finalul lui 2024, de la 226.000 la aproape 300.000 la începutul lui 2026.

Asigurările, între creştere, prudenţă şi rolul intermediarilor

Piaţa asigurărilor a continuat să înregistreze dinamici pozitive în 2025, volumul total al subscrierilor atingând aproximativ 18,7 miliarde lei în primele nouă luni, în creştere cu 11%. Evoluţia a fost susţinută în principal de societăţile autorizate şi supravegheate de ASF, în timp ce sucursalele au consemnat un avans moderat de 3%. Segmentul RCA a rămas dominant, cu prime subscrise de circa 7,6 miliarde lei, în creştere tot cu 11% faţă de 2024.

Indicatorii de solvabilitate s-au menţinut confortabil peste cerinţele minime, cu o rată de acoperire a cerinţei de capital de solvabilitate de 165% şi a cerinţei minime de capital de 390%, relativ stabile faţă de anul anterior. În acelaşi timp, s-a observat o uşoară scădere a lichidităţii, determinată de creşterea mai rapidă a obligaţiilor pe termen scurt comparativ cu activele lichide. Rezervele tehnice au atins 25,1 miliarde lei la finalul trimestrului III 2025, în creştere anuală de 17%, confirmând rolul lor de pilon al stabilităţii financiare.

Plăţile de indemnizaţii au crescut cu 16%, până la 8,9 miliarde lei, iar portofoliile investiţionale au rămas orientate preponderent către instrumente cu venit fix, în special obligaţiuni guvernamentale, care reprezentau 63,5% din total.

Rolul intermediarilor a rămas esenţial în distribuţia produselor de asigurare. Valoarea primelor distribuite de companiile de brokeraj pentru asigurătorii autorizaţi de ASF şi pentru sucursalele active pe piaţa românească s-a situat la 12,6 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2025, în creştere cu aproximativ 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. În primele nouă luni ale anului, brokerii au intermediat circa 67% din volumul total al primelor brute subscrise, gradul de intermediere fiind de 81% pentru asigurările generale şi de 13% pentru asigurările de viaţă, ceea ce evidenţiază dependenţa ridicată a segmentului de asigurări generale de canalele de distribuţie indirecte.

Pensii private. Consolidare, într-un context volatil

Sistemul de pensii private a oferit una dintre cele mai clare imagini de stabilitate pe termen lung. La finalul lunii septembrie 2025, activele totale ale Pilonului II şi III au ajuns la 190,9 miliarde lei, în creştere cu 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2024 şi reprezentând 10,3% din PIB. Numărul participanţilor a urcat la 9,36 milioane, cu o extindere vizibilă atât în Pilonul II, cât şi în Pilonul III.

Fluxurile de contribuţii au susţinut această creştere, cu 16,7 miliarde lei viraţi în Pilonul II în primele nouă luni, cu 27% peste nivelul din 2024, şi o majorare de 44% a participanţilor noi în Pilonul III. Portofoliile au rămas prudente, cu circa 70% din active plasate în instrumente cu venit fix şi 25% în acţiuni, dar randamentele au fost competitive, rata medie de rentabilitate a Pilonului II urcând la 8,15% în septembrie 2025.

Cu volatilitatea revenită la un nivel moderat după şocul temporar din luna mai şi cu o structură investiţională predominant locală, premisele pentru trimestrul IV 2025 indică o continuare a trendului de creştere şi o consolidare graduală a Pilonului III. Într-un an dominat de ajustări fiscale şi incertitudine macroeconomică, pensiile private au funcţionat ca un barometru al încrederii pe termen lung, confirmând că stabilitatea se construieşte prin acumulări lente, disciplinate şi consecvente.

Privite în ansamblu, evoluţiile din 2025 arată că pieţele financiare non-bancare din România au traversat relativ bine un an marcat de ajustări fiscale şi incertitudini macroeconomice. În pofida presiunilor legate de consolidarea bugetară, a costurilor de finanţare ridicate şi a volatilităţii externe, piaţa de capital, sectorul asigurărilor şi sistemul de pensii private au continuat să funcţioneze coerent, să atragă resurse şi să susţină economisirea pe termen lung. Această rezilienţă reflectă existenţa unor mecanisme instituţionale care, atunci când sunt adecvat calibrate, pot contribui la amortizarea şocurilor şi la menţinerea stabilităţii chiar şi în perioade de ajustare economică.

Sursa: https://studiifinanciare.ro/