Moţiunile înaintate de opoziţie în Parlament, cea împotriva guvernului Bolojan, pe deoparte, şi a ministrului Mediului, pe de alta, nu au influenţat evoluţia leului.
Menţinerea presiunii pe curs se datorează adâncirii contului curent al balanţei de plăţi. Conform BNR, acesta a înregistrat între ianuarie şi octombrie un deficit de 24,636 miliarde euro, faţă de 23,644 miliarde euro, în perioada similară a anului trecut.
Acesta se va majora în ultimele luni ale acestui an. Conform INS, producţia industrială, principalul motor al exporturilor, a scăzut, în primele zece luni, cu 0,9% ca serie brută şi cu 0,5% ca serie ajustată.
O analiză BCR anticipează un al treilea an consecutiv de contracţie, cu o scădere a producţiei industriale de -0,4% în 2025, dar menţionează posibilitatea unei reveniri în cursul anului viitor, în condiţiile în care în Germania a fost aprobat un stimul fiscal major, dedicat consolidării infrastructurii şi cheltuielilor de apărare, care ar putea impulsiona producţia la nivel european.
Creşterea de luni a cursului euro de la 5,0904 la 5,0914 lei, faţă de 5,0899 lei, în urmă cu o săptămână se datorează în principal volumului mai ridicat al cererii comerciale şi a revenirii aversiunii faţă de risc. Tranzacţiile din piaţă se realizau în culoarul 5,089 – 5,092 lei.
Faţă de începutul anului leul cunoaşte o depreciere de 2,3%, cu menţinea stabilităţii în jurul pragului de 5,09 lei în ultimele patru luni. În aceeaşi perioadă, zlotul a câştigat circa 1,3%, forintul aproape 6,9% iar coroana cehă circa 3,9%.
Indicii ROBOR au cunoscut lunea aceasta o scădere marginală. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,20%, valoare stabilită în urmă cu o săptămână, la 6,19%. Indicele la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,34 la 6,33%, iar cel la 12 luni de la 6,54 la 6,53%.
Scăderea dobânzilor interbancare nu a influenţat şi ofertele de cumpărare de titluri de stat. Trezoreria s-a împrumutat lunea aceasta cu 428 milioane lei prin intermediul unei emisiuni cu scadenţa în iulie 2040, care a avut o valoare iniţială de 500 milioane lei. Dobânda medie anuală acceptată de Finanţe a fost de 6,91%.
În aşteptarea unor date noi privind inflaţia şi piaţa muncii din Statele Unite ce vor fi publicate săptămâna aceasta, euro se tranzacţiona între 1,1727 şi 1,1750 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,3406 la 4,3359 lei, faţă de 4,3664 lei, lunea trecută.
Cursul francului elveţian a coborât de la 5,4586 la 5,4468 lei, faţă de 5,4342 lei, la începutul săptămânii trecute. La rândul ei, lira sterlină a scăzut de la 5,8057 la 5,8005 lei, comparativ cu 5,82 lei, lunea trecută.
Preţul gramului de aur a urcat de la 604,230 lei la 605,1491 lei, la circa 1,5 lei de maximul istoric atins în 17 octombrie. La începutul săptămânii trecute, preţul se situa la 590,1963 lei/gram. Metalul galben se tranzacţiona în culoarul 4.294 – 4.351 dolari/uncie, aproape de recordul de 4.381,21 dolari/uncie, înregistrat în 20 octombrie.
În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2192 zloţi/euro. În schimb, a celei maghiare s-a depreciat la 385,14 forinţi/euro.
Bitcoin s-a retras în noaptea de luni la circa 87.700 dolari, după care a fluctuat între 88.110 şi 89.991 dolari, iar ethereum între 3.057 şi 3.174 dolari.
