În prima şedinţă din noiembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,35 la 6,34%, faţă de 5,92% la începutul anului. Indicele la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,50 la 6,48% faţă de 5,97% la începutul lui 2025, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,70 la 6,68%, comparativ cu 6,02% în primele zile din acest an.
Se observă scăderea în premieră a indicelui la 6 luni sub nivelul ratei de referinţă care se află din august 2024 la 6,5%. Evoluţia poate fi pusă pe seama majorării constante a lichidităţii, care nu-şi găseşte însă drumul către creditarea economiei sau populaţiei, băncile preferând să-i plaseze în depozite la BNR, unde obţin o dobândă de 5,5%.
Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), care se calculează în funcţie de dobânda medie zilnică la care se împrumută băncile între ele şi este aplicat cu o întârziere de un trimestru faţă de perioada de referinţă, se situează la 6,06%/an până la sfârşitul acestui an, pentru ca în primul trimestru din 2026 să coboare la 5,68%.
Luna aceasta, Ministerul Finanţelor intenţionează să se împrumute din piaţa locală cu 7,75 miliarde lei, în condiţiile în care necesarul brut de finanţare pentru 2025 în valoare de de 259 miliarde lei a fost acoperit în proporţie de peste 95%, calculat la un deficit bugetar de 8,4% din PIB.
Trezoreria s-a împrumutat la început de lună cu 500 milioane lei cu scadenţa iulie 2031 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,98%, la care s-au adăugat alte 500 milioane lei scadente în aprilie 2027 la un randament mediu anual de 6,63%.
Conform lui Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei, estimarea pe cheltuieli cu dobânzile este de 54 miliarde de lei, faţă de 36,2 miliarde lei anul trecut.
Pentru o finanţare suplimentară, statul lansează o nouă emisiune Fidelis, ce se va desfăşura între 7 şi 14 noiembrie. Scadenţele titlurilor în lei sunt la 2 ani, 4 ani şi 6 ani, şi se poate obţine o dobândă maximă de 7,95%, iar al celor în euro sunt la 3 ani, 5 ani şi 10 ani, cu randament maxim de până la 6,30%.
Cursul euro a crescut de la 5,0851 la 5,0861 lei, faţă de 5,0848 lei, la începutul săptămânii trecute, moneda naţională având una din cele mai stabile evoluţii din regiune, cu excepţia perioadei alegerilor prezidenţiale, când a fost atins maximul istoric de 5,1222 lei. Faţă de începutul anului, euro a câştigat 2,2% în faţa leului, dar a pierdut 0,6% faţă de zlot, 3,5% în faţa coroanei cehe, respectiv 5,7% faţă de forintul maghiar.
Investitorii anticipează o încetinire a ritmului de normalizare a politicii monetare a Fed, motiv pentru euro de a scădea la 1,1508 – 1,1542 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,3941 la 4,4167 lei, maximul ultimelor patru săptămâni, mai mult cu peste 1% faţă de lunea trecută.
Francul elveţian a alunecat de la 5,4787 la 5,4698 lei, faţă de 5,4867 lei, la începutul săptămânii trecute. În aceeaşi perioadă, lira sterlină a scăzut de la 5,8295 la 5,7988 lei.
Gramul de aur a urcat de la 566,1560 lei la 567,6303 lei, valoare apropiată de cea de la începutul săptămânii trecute de 567,2563 lei. Creşterea s-a datorat aprecierii monedei americane, în timp ce uncia fluctua între 3.962,10 şi 4.028,80 dolari. În octombrie, uncia a câştigat 3,3% la nivel lunar iar avansul gramului a fost de peste 38 lei.
Înmulţirea plasamentelor în moneda americană au depreciat criptomonedele. Bitcoin a alunecat sub pragul de 107.000 dolari iar ether sub cel de 3.700 dolari.
