Luni, s-a desfăşurat şedinţa de politică monetară a BNR. Banca centrală a rămas prudentă şi a decis menţinerea dobânzii referinţă la nivelul de 6,50%/an, a celei pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an, respectiv a celei la facilitatea de depozit la 5,50%/an.

În comunicatul de presă care a urmat întâlnirii C.A. al băncii centrale se arată că „principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas relativ constante în lunile februarie şi martie 2025 (...) în condiţiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare după finalizarea şi adoptarea proiectului de buget pentru anul curent, dar şi pe fondul fluctuaţiilor apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a repoziţionat la jumătatea trimestrului I 2025 şi a rămas apoi pe un palier mai înalt. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în februarie-martie, recuperând în bună măsură pierderea de valoare din trimestrul anterior, ca urmare a deprecierii accentuate consemnate de moneda americană pe pieţele financiare internaţionale în acest interval”.

Piaţa monetară a fost calmă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,89%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.

Cursul euro s-a mişcat săptămâna trecută între 4,9770 şi 4,9774 lei, iar cea de lunea aceasta a fost stabilită la 4,9770 lei, în timp ce tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,977 şi 4,978 lei.

La ultima întâlnire a conducerii Rezervei Federale americane s-a decis menţinerea dobânzii de politică monetară în culoarul 4,25 – 4,50% iar preşedintele ei, Jerome Powell, a avertizat asupra faptului că va menţine rata de referinţă în culoarul 4,25 – 4,5%, până când va exista mai multă claritate cu privire la consecinţele economice ale războiului comercial declanşat de Donald Trump. Aceste declaraţii au avut darul de a întoarce euro de 1,1109 dolari, maximul ultimelor patru luni, la 1,0955 dolari. Lunea aceasta, părea de bun augur pentru moneda americană, cu euro alunecând la 1,0879 dolari. Însă, în partea a doua a zilei s-au înmulţit zvonurile că Fed va începe mai repede tăierile dobânzii, iar euro a urcat la 1,1038 dolari.

În piaţa locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,6187 lei, la sfârşitul lui martie, la 4,5116 lei, joia trecută, pentru ca lunea aceasta să urce la 4,5431 lei.

Creşterea cererii de monedă elveţiană, considerată drept un refugiu în perioadele cu turbulenţe economice şi geopolitice, s-a apreciat lunea aceasta la 0,93 franci/euro iar media a urcat la 5,3277 lei faţă de 5,2151 lei la începutul săptămânii trecute. În schimb, moneda britanică s-a depreciat la 1,168 euro/liră iar cursul a alunecat la 5,8379 lei, comparativ cu 5,9774 lei, miercurea trecută.

Metalul galben s-a depreciat la începutul acestei săptămâni la 2.970,40 – 3.065,20 dolari/uncie, ceea ce a provocat scăderea preţului gramului de aur la 442,3381 lei. Miercurea gramul de aur a atins un maxim istoric de 463,3913 lei iar a doua zi uncia a urcat la un record de 3.169,60 dolari.

Monedele din regiune pierdeau teren faţă euro. Media celei poloneze s-a depreciat la 4,2975 zloţi iar a celei maghiare la 407,98 forinţi.

Piaţa cripto a fost afectată de efectele războiul tarifelor. Bitcoin a scăzut până la 74.400 dolari. Ethereum înregistra o pierdere de circa 18% în 24 de ore şi a atins un minim de 1.420 dolari.