Creşterea ofertei de valută, în condiţiile în care companiile se pregăteau să achite taxele şi impozitele la bugetul de stat, la care s-a adăugat scăderea aversiunii faţă de risc, a permis leului să se aprecieze faţă de principalele valute, lunea aceasta.
Cursul monedei unice a coborât de la 4,9770 la 4,9766 lei, minim al ultimelor două săptămâni, în timp ce tranzacţiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei. săptămâna trecută, media euro s-a mişcat între 4,9768 şi 4,9774 lei.
Modificările pe care le-au înregistrat indicii ROBOR au fost minime, semn că nivelul lichidităţii din piaţa monetară este una mulţumitoare pentru dealerii bancari.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a revenit de la 5,92 la 5,91%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,99%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,07%.
Statul s-a împrumutat lunea aceasta cu 2,11 miliarde lei pâna la sfârşitul lui iulie 2026, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,83%, peste nivelul ratei de referinţă a BNR care este din august trecut de 6,5%. Valoarea programată a emisiunii de obligaţiuni a fost de 600 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 3,255 miliarde lei. Finanţele şi-au propus să se împrumute luna aceasta cu minimum 8,24 miliarde lei.
Uriaşul plan de investiţii al guvernului german de 500 miliarde euro pentru dezvoltarea industriei de apărare şi a infrastructurii şi ieşirile din piaţa americană de acţiuni, provocate de incertitudinile aduse de politicile tarifare la importuri ale administraţiei americane, au permis euro să crească marţea trecută la 1,0955 dolari, maxim al ultimelor patru luni. Marcările de profit au împins treptat moneda unică în joc, iar la începutul acestei săptămâni tranzacţiile se realizau pe pieţele specializate în culoarul 1,0814 – 1,0859 dolari, apropiate de cele de vineri. În piaţa locală, cursul monedei americane a crescut vineri la 4,5937 lei, dar a scăzut la început de săptămână la 4,5865 lei.
Creşterea ecartului între dobânda de referinţă a BCE, care a fost redusă în 12 martie la 2,50%, şi cea a Băncii Angliei, care a decis joia trecută să o menţină la 4,50%, valoare stabilită în februarie, în condiţiile incertitudinilor provocate de taxele vamale americane, a asigurat aprecierea lirei sterline faţă de euro, iar media ei a crescut lunea aceasta de la 5,9445 lei la 5,9493 lei.
Moneda elveţiană a coborât sub pragul de 0,96 franci/euro, iar cursul ei a crescut vineri la 5,2096 lei, pentru a scădea marginal luni la 5,2076 lei.
Preţul gramului de aur a scăzut de la 447,8879 lei la 446,7215 lei, consecinţă a deprecierii monedei americane în timp ce metalul galben fluctua între 3.014,40 şi 3.034,50 dolari/uncie. Reamintim că uncia a atins în 20 martie un record de 3.055,80 dolari.
Dispariţia entuziasmului arătat de investitori după preluarea funcţiei de preşedinte de către Donald Trump, a provocat ieşiri importante din ETF-urile pe bitcoin şi ethereum. Dacă la sfârşitul lui februarie capitalizarea fondurilor pe bitcoin a fost de circa 120 de miliarde dolari, la sfârşitul săptămânii trecute ele s-au redus la 94 de miliarde dolari.
După ce a atins în 20 ianuarie un maxim istoric de 109.024 dolari, bitcoin a coborât în martie la circa 78.000 dolari, iar la începutul acestei săptămâni a urcat în jurul nivelului de 88.000 dolari, iar ethereum s-a cantonat în apropierea pragului de 2.000 dolari.