La începutul săptămânii trecute, cursul euro a atins maximul începutului de an de 4,9765 lei. În următoarele şedinţe tendinţa a fost una de scădere, astfel că lunea aceasta media a fost stabilită la 4,9756 lei, faţă de 4,9738 lei în prima şedinţă din ianuarie. Tranzacţiile s-au realizat între 4,975 şi 4,977 lei.
Vinerea trecută, agenţia Standard & Poor's (S&P) a menţinut ratingul României la „ BBB-/A-3” dar a înrăutăţit perspectiva de la stabilă la negativă, următorul pas fiind trecerea la categoria „junk” (gunoi), nerecomandat investiţiilor, şi a atras atenţia asupra situaţiei politice, care va întârzia consolidarea bugetară. S&P s-a alăturat astfel deciziei Fitch, de la finalul anului trecut, care a confirmat ratingului la „BBB-” şi a schimbat recomandarea de investiţie de la stabil la negativ.
Incertitudinea care planează asupra şanselor ca deficitul bugetar să fie redus de la aproape 9%, la sfârşitul anului trecut, la 7% în decembrie, va pune o mare presiune asupra politicii monetare a BNR, care foloseşte cursul de schimb drept principal instrument în lupta cu inflaţia.
Sondajul realizat în decembrie în rândul analiştilor CFA România, indică pentru sfârşitul acestui an o valoare medie a cursului anticipat al euro de 5,0886 lei, iar pentru orizontul de 6 luni valoarea medie a anticipaţiilor este de 5,0404 lei/euro. Comisia Naţională de Prognoză a fost mult mai optimistă în prognoza sa de toamnă (septembrie 2024) şi anticipează un curs mediu anual al euro de 5,01 lei.
Reducerea cererii de lei, după încheierea perioadei în care companiile au achitat taxele şi impozitele la bugetul de stat, a adus o uşoară relaxare în piaţa monetară.
Cu toate acestea, indicii ROBOR se menţin în jurul pragului de 6%, mai sus cu circa jumătate de procent faţă de începutul lui noiembrie trecut. Se anticipează continuarea procesului de creştere în condiţiile în care piaţa vede o primă decizie a BNR de a reduce dobânda de politică monetară abia în partea a doua a anului, atunci când inflaţia va da semne clare de scădere.
Luni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,96 la 5,95%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,02 la 6,01% iar cel la 12 luni de la 6,12 la 6,11%.
Euro a crescut vineri la 1,0523 dolari iar tranzacţiile de la începutul acestei săptămâni se realizau în culoarul 1,0454 – 1,0519 dolari. Aprecierea euro este consecinţa faptului că primele măsuri luate de administraţia Trump s-au îndreptat către imigraţia clandestină în SUA şi mai puţin către majorarea taxelor la importurile din China şi Uniunea Europeană. Media monedei americane a scăzut luni cu circa 1% la 4,7306 lei.
Revenirea monedei elveţiene la 0,95 franci/euro a coborât media acesteia la 5,2699 lei. Cursul lirei sterline a crescut la începutul săptămânii de la 5,8884 la 5,9205 lei.
Preţul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 422,7614 lei, atins înainte de minivacanţa prilejuită Ziua Unirii, la 421,5141 lei. Evoluţia se datorează deprecierii monedei americane şi a metalului galben la 2.746,90 – 2.772,80 dolari, după ce la sfârşitul săptămânii trecute cotaţia a urcat până la 2.786,20 dolari/uncie.
Lipsa unor noi reglementări ale pieţei cripto din primele măsuri luate de Administraţia de la Casa Albă şi căderea acţiunilor companiilor occidentale de tehnologie, piaţa luând în calcul reuşitele startup-ului chinezesc DeepSeek, considerat drept un „Sputnik” în domeniul Inteligenţei Artificiale, au depreciat bitcoin până la 97.819 dolari, faţă de maximul istoric de 109.024 dolari atins lunea trecută. Ethereum a scăzut până la 3.029 dolari.
