Trei comune, fiecare cu statut de membru în Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară (ADI) Apa Vâlcea, aşteaptă ca, începând cu luna august, să îşi gestioneze singure proiectele de dezvoltare, extindere şi exploatare a reţelelor de utilităţi apă/canal.

Consiliile locale din Scundu, Lungeşti şi Costeşti au votat şi au făcut deja primele demersuri pentru un „exit” din ADI Apa Vâlcea, reducând astfel numărul membrilor din asociaţie de la 44 la 41.

Pe picior de fugă

Cele trei UAT-uri menţionate mai sus sunt printre ultimele care „dezertează” din ADI Apa Vâlcea, alte comune, precum Roeşti, făcând deja acest pas în ultimii ani.

„Noi avem deja o asociaţie de acest tip cu comuna Orleşti şi am înfiinţat şi un serviciu de gestionare a reţelelor de alimentare cu apă, printr-o firmă la care consiliile locale din cele două comune sunt acţionari. Acest lucru ne pune într-o situaţie nestatutară faţă de ADI Apa Vâlcea, drept pentru care am decis să ieşim din această asociaţie”, a precizat Mihăiţă Blejan, primarul comunei Scundu.

La Lungeşti, consilierii locali au aprobat delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu apă al comunei către SC Total Incon SRL în iunie anul acesta, înştiinţând apoi conducerea asociaţiei de intenţia comunei de a renunţa la statutul de membru ADI Apa Vâlcea.

Costeştiul a decis acelaşi lucru, fără a motiva decizia consilierilor locali prin delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apă, ci, pe cât se pare, în urma nemulţumirilor legate de modul în care ADI Apa Vâlcea reuşeşte să controleze operatorul regional de apă/canal APAVIL SA, firmă care ar trebui să administreze proiectul de 264,1 milioane euro (fără TVA) sosiţi în cadrul programului POIM.

Judeţ în fierbere

Cu doar două luni în urmă, o şedinţă ADI Apa Vâlcea la care a participat şi directorul APAVIL SA, Ion Florescu, a scos la iveală că societatea nu dispune nici măcar de suma necesară co-finaţării proiectului POIM, aproximativ 20 milioane euro.

Cu 9 primării excluse deja din Master Planul iniţial, o serie de procese duse în instanţă şi o revoltă mocnită în rândul aleşilor din judeţ, soarta ADI Apa Vâlcea pare tot mai neclară.

Mai mult, unii edili care s-au retras din Master Planul de apă/canal la nivel judeţean şi au mizat pe atragerea de fonduri din alte surse de finanţare (PNDL 1) spun că se trezesc somaţi, după execuţia lucrărilor la reţele proprii de apă/canal, să predea această infrastructură de utilităţi către APAVIL SA.

„Într-o lună-două le spun: ‘Pa!’”

Ion Bociog, alesul din Măldăreşti, pregăteşte aceeaşi mutare, între timp efectuând probe la reţelele de apă/canal recent construite la nivelul întregii localităţi.

„Dom’le, eu, prin 2018-2019 m-am retras din Master Plan, pentru că nu se întrevedea nicio şansă de accesa fondurile POIM. Am reuşit să fac prin finanţări naţionale această reţea la nivelul întregii localităţii. Am şi sursă proprie de apă, pompe, staţii de epurare. Mai am, într-adevăr o conexiune pe conducta din Horezu şi de acolo se alimentează 250 de consumatori. M-am trezit cu o adresă de la Apavil prin care sunt somat să le predau reţeaua nou construită, în caz contrar ei urmând să blindeze conducta care face legătura cu Horezu. Nu au decât. Am dublat reţeaua şi pe zona aceasta, aşa că nu trebuie decât să schimbăm racordurile de pe o conductă pe alta. Într-o lună-două îmi fac serviciul de gestiune a reţelelor de apă canal şi le spun Pa! celor de la ADI Apa Vâlcea”, explică primarul Bociog.

Pe viitor, acesta intenţionează să creeze un serviciu de gestiune comun cu Horezu şi alte localităţi din zonă, pentru o mai bună gestionare a resurselor naturale şi financiare. „Deocamdată Horezu nu poate ieşi din ADI Apa. Au nevoie de banii din POIM pentru a-şi moderniza reţelele de apă şi canalizare. Dar, în termen mediu, este posibil să ne desprindem cu toţii şi să încheiem poveastea asta cu ADI Apa şi Apavil”, mai spune primarul din Măldăreşti.