Ciclul de scădere a indicilor ROBOR dă semne de încetinire în ultimele zile. Acesta a fost declanşat la începutul lui noiembrie de Consiliul Concurenţei care a anunţat un control la cele zece bănci care alcătuiesc „coşul” utilizat de BNR pentru a stabili zilnic indicii ROBID/ROBOR.
Stagnarea se datorează pe de o parte majorării constante a inflaţiei din România, care a urcat în noiembrie cu 16,76% faţă de perioada similară din 2021, cel mai ridicat nivel începând cu martie 2003, iar BNR va fi nevoită, probabil, să decidă o nouă majorare a ratei de referinţă, cu 0,25 – 0,50%, la şedinţa din 10 ianuarie. Pe de altă parte, dealerii sunt influenţaţi de deciziile marilor bănci centrale, care se află într-un ciclu de înăsprire a politicilor lor monetare, după mai mulţi ani în care dobânzile au fost de 0% sau s-au plasat în teritoriu negativ. Impactul acestor politici a creat o stare de îngrijorare în ceea ce priveşte creşterea economică din întreaga lume care ar putea provoca intrarea în recesiune.
Aceşti factori au făcut ca indicii ROBOR la o săptămână să crească lunea aceasta de la 5,97 la 5,98% iar cel la o lună la 6,64%, în timp ce băncile se pot împrumuta de la BNR cu o dobândă a facilităţii de creditare (rata lombard) de 7,75%/an.
La sfârşitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,63%, valoare care rămâne maximul ultimilor aproape 13 ani. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare s-a oprit la 7,86%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,10%.
Raportul euro/leu a avut o evoluţie mai agitată, provocată de nivelul apetitului pentru risc, influenţat la rândul său de deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale.
Cursul monedei unice a crescut marţea trecută la 4,9314 lei pentru ca la sfârşitul perioadei să coboare la 4,9176 lei, când tranzacţiile din piaţa locală s-au realizat între 4,91 şi 4,92 lei, pentru ca după închidere să scadă până la 4,9070 lei.
Presiunea pe cursul euro/leu se va menţine, în condiţiile în care, conform BNR, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a crescut în primele opt luni 23,038 miliarde euro, faţă de 14,320 miliarde euro în perioada similară din 2021.
Un raport BCR apreciază că „deficitul de cont curent se va adânci la 9,1% din PIB în acest an de la 7,0% în 2021, ceea ce pune presiune de depreciere asupra leului”.
Săptămâna trecută a fost una a deciziilor de politică monetară. Rezerva Federală a majorat rata de referinţă cu 50 de puncte de bază la 4,25 – 4,50%, cel mai ridicat nivel începând cu 2007. La rândul ei, BCE a ridicat dobânda de la 2 la 2,50% iar preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat că „este de aşteptat să creştem ratele dobânzilor cu un ritm de 0,50 puncte de bază pentru o perioadă de timp”. Un pas asemănător, de 0,50%, a utilizat şi Banca Angliei care a ridicat dobânda cheie la 3,5%.
Pe acest fond, după o creştere la aproape 1,07 dolari, euro fluctua la finalul perioadei între 1,0582 şi 1,0658 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,6225 şi 4,6821 lei, şi a închis perioada la 4,6333 lei.
Preţul gramului de aur a avut o evoluţie descendentă şi a scăzut vineri la 264,9576 lei, pentru ca la finalul perioadei să urce la 267,5428 lei. Evoluţia a fost influenţată de creşterea metalului galben în jurul pragului de 1.800 dolari/uncie.
Analiza cuprinde perioada 12 – 19 decembrie
