În 2022, coşul zilnic pentru români au ajuns să cântărească mai puţin, dar să coste ceva mai mult decât în urmă cu doi ani. Explozia preţurilor nu i-a iertat nici pe vâlceni, iar creşterile salariale de 5 până la 8 procente adăugate în cursul acestui an nu acoperă nici măcar rata inflaţiei generale. În ceea ce priveşte creşterea rapidă a preţurilor la alimente, legumele au înregistrat cel mai mare salt, chestiune care va pune bugetul familial sub presiune, în special pentru persoanele care doresc să ţină post înainte sărbătorilor de iarnă.
Preţuri duble la legume
Conform unui raport al Direcţiei pentru Agricultură, din toamna lui 2020 şi până în prezent, preţurile alimentelor autohtone au înregistrat salturi aproape uluitoare, recordul fiind adjudecat de legume precum cartofi (+145%) sau ceapă (+162%).
Produse cu o creştere la fel de accentuată a preţului sunt: pâinea albă (+126%), uleiul de floarea soarelui (+134%), zahăr (+123%) şi mălai (+93%).
O creştere accentuată s-a observat şi la produsele lactate, ca şi la carnea de provenienţă autohtonă. Astfel, pe fondul crizei de pestă porcină africană (PPA) şi a diminuării producţiei interne de carne de porc, produsul a avut creşteri de preţ de 20 până la 40 de procente, ajungând la un preţ aproape egal sau chiar peste faţă de carnea de porc importată. Influenţa a fost resimţită şi la carnea de vită (+25% în medie), dar şi la carnea de pui (+35% în medie), limitând astfel vânzarea unor volume mari pe piaţa din Vâlcea.
Din această perspectivă, în rafturile magazinelor, diferenţele de preţ între produsele autohtone şi cele de import denotă o lipsă de competitivitate a produselor locale la alimente conservate (carne) sau la laptele de consum.
Contrar evoluţiei globale
Tedinţa de creştere a preţurilor la alimente ar putea fi alimentată în continuare de o inflaţie de 16,3% prognozată de BNR pentru finalul acestui an, dar ridică multă semne de întrebare faţă de tendinţa speculativă a producătorilor autohtoni, în contextul în care indexul preţurilor alimentelor la nivel global evolueză în sens contrar, cu excepţia cerealelor şi a produselor derivate din acestea.
În luna octombrie, indexul FAO (Food and Agriculture Organization) la lactate a coborat cu 1,7%, cel la carne a avut o scădere de 1,4%, iar la uleiuri vegetale de 1,6%.
Tendinţa descendentă a preţurilor la aceste materii prime a fost una constantă pe ultimele 6 luni, vârful de creştere fiind înregistrat în luna martie a acestui an.
Pe de altă parte, agricultura şi industria alimentară din România sunt încă dependente de subvenţiile UE şi cele ale statului, o politică neclară în privinţa subvenţiilor la energie în sector şi de importuri masive, în contextul în care producţia internă nu reuşeşte să acopere, în majoritatea cazurilor, necesarul de consum din piaţă.
De altfel, efectivele de animale şi păsări înregistrate la sfârşitul acestei veri în Vâlcea sunt pe un trend descendent comparativ cu anii trecuţi, cu excepţia puilor de carne:
- bovine 27.284;
- porcine: 52.511;
- ovine 119,961;
- caprine 33.946;
- păsări 1,907,536 (din care 297,151 păsări ouătoare).
Aparent, pentru consumul de carne a 370.000 de persoane, Vâlcea ar sta destul de bine. În acelaşi timp însă, multe dintre efectivele sacrificate intră în procesare şi sunt redistribuite spre alte pieţe din regiune sau trimise la export, iar în cazul ovinelor, doar puţin peste 10.000 de capete sunt deţinute de societăţi sau asociaţii, restul găsindu-se în ferme de subzistenţă ale populaţiei. În cazul porcinelor, efectivele aflate în gospodării depăşesc 50%, alimentând mai mult piaţa neagră de cărne decât retailul, iar din totalul de bovine menţionat mai sus, doar 3964 sunt deţinute de societăţi comerciale sau asociaţii. La caprine, toate efectivele au fost identificate în gospodării.
