Săptămâna în Oltenia: S-a calamitat, dar se şi fură! - Primarii vâlceni recidivează pe schema banilor ceruţi pentru situaţii de urgenţă (I)

O copertină ruptă; balastul de pe drumuri săteşti dispărut în mod subit şi fără vreo urmă a existenţei anterioare; lucrări efectuate înainte de aprobarea fondurilor necesare remedierii unor calamităţi; fonduri pentru investiţii mascate sub scuza situaţiilor de urgenţă intervenite în câte vreo comună – un întreg arsenal de artificii legale, cu efuziuni edilitare ce oscilează între heirupism şi miserupism, se pune în scenă în vederea obţinerii unor fonduri guvernamentale de o gaşcă de primari vâlceni. Culmea, noii sosiţi în grupa revendicatori de bani de la Fondul de Rezervă al Guvernului par să ignore cu desăvârşire lecţia învăţată de alţi 39 de primari în 2020, moment în care au ajuns în vizorul procurorilor anticorupţie.

O boală mai veche

Sub scuza unor calamităţi naturale survenite ici-colo, aleşii din comunele şi oraşele Vâlcii aruncă devize către Comitetul Judeţean de Situaţii de Urgenţă pentru decontarea a tot felul de lucrări de remediere a unor pagube de multe ori inventate. Este o situaţie care trenează de mai mulţi ani, aproape o schemă de mulgere a bugetului de stat sub scuze puerile, care abia de doi ani a intrat şi în vizorul organelor de anchetă, graţie unei serii de articole marca Săptămâna în Oltenia.

Boala veche nu îşi găseşte însă remediu, după cum arată cele mai noi acţiuni ale aleşilor locali. Conform datelor comunicate de reprezentanţii ISU Vâlcea, în perioada martie-iunie 2022, nu mai puţin de 41 de cereri de alocare fonduri pentru remedierea efectelor inundaţiilor au fost depuse de diverse primării din judeţ, o bună parte din ele fiind în curs de evaluare a daunelor reclamate de administraţiile locale. Cauzele invocate constant de edili sunt invariabil fenomenele meteo extreme, deşi, în destule cazuri, rapoartele hidrologice pot contesta destule solicitări băgate la grămadă.

Din cele 41 de cereri, multe vin de pe aceleaşi localităţi, cu o intermintenţă îngrijorătoare, în contextul în care hărţile hidrologice publicate lunar de Administraţia Naţională de Meteorologie nu arată niciun semn de depăşire a valorilor medii lunare.

Averse, vijelii şi acte de-a valma

Pentru al doilea trimestru al anului în curs, mai mulţi edili vâlceni concurează pe lista “Next star DGA”, iar cele mai mari surprize le oferă primarii din oraşul Horezu şi comunele Popeşti şi Malaia, în unele cazuri aceştia condimentând situaţiile reclamate şi devizele remise Prefectului de Vâlcea cu declaraţii care de care mai uluitoare.

Printre primii aleşi locali care au dat dovadă de promptitudine în rezolvarea problemelor reclamate, dar şi de rapiditate în dizolvarea fondurilor din bugetul local, trimiţând apoi devize către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se numără Gheorghe Dinculescu, primarul localităţii vâlcene Malaia.

“Am intervenit de urgenţă. Nu puteam lăsa oamenii fără apă. Ştiu că nu s-au alocat fondurile pentru situaţii de urgenţă, dar am intervenit cu o firmă şi am trimis apoi devizele”, şi-a explicat acesta gestul. Pentru moment, nu ştim ce firmă a intervenit în rezolvarea problemei sesizate de Primăria Malaia şi nici suma “calamitată” de edilul-şef al comunei.
Descărcăţi aici documentul.

Îi dă concursul însă, colega din Popeşti, de unde, cu simţ de responsabilitate şi precauţie în administrarea banului public, solicitările de fonduri curg atât în lei, cât şi în euro (foto deviz pod Popeşti).

“Şi anul trecut am primit 30%”

Ignorând prevederile legale, primarul Aurora Măgură aruncă în faţa CJSU şi a Guvernului sume care curg şi în lei şi în euro, pe două coloane frumos evidenţiate. Obiectivul este un pod rutier pe care de vreo 5 ani, Primăria Popeşti se zbate să-l readucă la un nivel de siguranţă acceptabil traficului de autovehicule, dar fără a lansa şi vreun proiect separat pe un program cu finanţare naţională sau europeană. Aşa se face că acesta intră de fiecare dată pe lista de cereri trimisă CJSU în speranţa prinderii unei pomeni guvernamentale.

”Anul trecut am primit cam 30% din valoare lucrărilor, undeva la vreo 500.000 lei. Nu am niciun răspuns de la CJSU sau de la guvern, dar sper să ne dea fondurile ca să finalizăm lucrarea. Am componente ale podului care sunt aduse pe poziţii încă din toamnă. Vor trebui montate. Podul face legătura cu un mic cătun de la noi. Acum oamenii trec cu căruţa sau prin apă, pe jos, ca să ajungă acasă. Nu am habar câte gospodării sau câte persoane sunt acolo. E un cătun”, spune Aurora Măgura.

Oooook! E un cătun de 50 de gospodării, care la fel de bine poate fi considerat o componentă a satului Popeşti, după cum declară localnicii. Şi nu ar fi nimic în neregulă cu intenţia primăriţei de a reface această cale de acces, dacă ar apela la o altă sursă de finanţare, câtă vreme aşa zisa calamitate a fost deja respinsă de la finanţare pe situaţii de urgenţă mai mulţi ani la rând.

Cu toate acestea, Aurora Măgură face exces de zel şi mai aruncă în faţă o solicitare pentru pietruirea unui drum sătesc din Curtea, cu o lungime de 500 de metri, unde investiţia efectivă ar fi 204 572 lei, iar despăgubirea localnicilor pentru asigurarea accesului pe proprietăţile acestora ajunge la 243 518 lei!!! (vezi mai jos devize Popeşti).
Descărcăţi aici documentul.

Vârf de sarcină la Horezu

Dacă până acum pretenţiile de la Malaia sau Popeşti au părut exagerate, aflaţi că sunt doar mici afaceri pentru piticii administrativi. Vârful de sarcină se vede la Horezu, unde nici Diluviul biblic nu ar fi provocat atâtea pagube. Pentru repunerea balastului pe drumurile care duc spre Vârful lui Roman şi Urşani, ca şi pentru alte câteva lucrări de consolidare a malurilor unui pârâu ce străbate parcul orăşenesc, primarul Nicolae Sărdărescu a cerut nu mai puţin de 26,4 milioane lei (un 5 milioane euro, cu bacşiş, ca să fie şi pe înţelesul doamnei primar din Popeşti – n.r).

Pe încă 16 pagini, Sărdărescu înşiră de valma tot ce şi-a dorit probabil să facă de la începutul primului mandat în (2016), dar care reprezintă elemente inexistente până acum în inventarul autorităţilor locale: marcaje, asfalt, poduri, podeţe, gabioane...., mori de vânt, Sancho Pănzi şi Don Quijoţi, care nu prea aduc cu nimic din ce e raportat pe perioada mai-iunie, la care face referire devizul înaintat de el.

Încercarea de a lua legătura cu primarul Sărdărescu sau cu viceprimarul Ogrezeanu s-a izbit de tăcerea acestora, dar un consilier local pune punctul pe „i”.
Descărcăţi aici documentul.
”În mai au fost două ploi mai straşnice, dar nu cât să rupă pământul în două. Administraţia actuală se foloseşte de acest artificiu pentru a acoperi alte găuri financiare. În mod normal, dacă ploile ar fi cărat balastul de pe drum, acesta ar fi trebuit să colmateze undeva, nu? Ei, nici vorbă de aşa ceva la Horezu”, susţine Emil Gînju, consilier local din partea PNL.

Redactorii publicaţiei “Săptămâna în Oltenia” vor continua investigaţia pe tema devizelor umflate sub scuza "calamităţilor", noi detalii urmând să fie prezentate în cursul săptămânilor viitoare.

Vezi aici documentele care stau la baza fondurilor solicitate de autorităţile locale din Vâlcea pentru situaţii de urgenţă în 2022 (Rapoarte operative, Note de constatare/procese verbale, Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice din perioadele respective, devize estimative)
Descărcăţi aici documentul.
Descărcăţi aici documentul.
Descărcăţi aici documentul.
Descărcăţi aici documentul.
Descărcăţi aici documentul.
Descărcăţi aici documentul.
Descărcăţi aici documentul.
Descărcăţi aici documentul.
Descărcăţi aici documentul.