6.800 de locuitori în localitate, 38.000 până la 40.000 de beneficiari de servicii medicale din zonă. Cam acesta ar fi profilul Spitalului Orăşenesc Horezu, devenit în 2020 spital COVID. De la statutul acesta, unitatea medicală, care în 2019 înregistra datorii imense către furnizori, a început să se ”stabilizeze” financiar, cel puţin la nivel de manageri, oameni de curte ai directorului şi membri ai Consiliului de Administraţie care au în clin şi în mânecă cu actul medical cam aceleaşi atuuri pe care un bolnav de Parkinson le are cu pilotajul avioanelor supersonice.

Marea lovitură

Pentru managerul spitalului din Horezu, Constantin Popescu, nimic nu pare alarmat, deşi unele cadre medicale ţinute în funcţii de conducere pe secţiile unităţii medicale pot fi lejer confundate cu persoanele scăpate de sub supraveghere de la o secţie de geriatrie.

”Noi facem recrutări tot timpul. Alergăm după medici buni, dar sunt greu de găsit. Ne descurcăm cu personalul existent”, a explicat directorul Popescu.

Personalul existent s-a înmulţit, totuşi, brusc, după ce spitalul a fost trecut în lista spitalelor suport COVID, trebuind să asigure un debuşeu pentru fluxul de pacienţi infectaţi cu SARS-CoV2 cel puţin pe raza judeţului. Înainte de pandemie, numărul angajaţilor din Spitalul Orăşenesc Horezu era de 277 de persoane, cifră care ulterior a crescut la 301 (date furnizate de conducerea spitalului la nivelul lunii martie 2022).

Ce a însemnat de fapt pandemia şi obţinerea statutului de spital suport COVID? O uşă deschisă pentru angajări, mai ales pentru cunoştinţe şi votanţi obedienţi, pe această uşă intrând brusc şi fiica primarului pesedist Nicolae Sărdărescu, Luiza, ca şi nepotul acestuia Ionuţ. Mai mult, pentru Luiza Sărdărescu s-a emis o decizie internă de separare a activităţii din interiorul farmaciei spitalului, fiica primarului fiind în cele din urmă propria ei şefă pe farmacia alocată secţiei Boli Cronice, cea desemnată şi pentru preluarea celor mai complicate cazuri de infectare cu SARS-CoV2.

”Văd unde bateţi, dar să ştiţi că nu este nicio problemă legală. Totul a fost făcut după normativele în vigoare. Da, avem 7 angajaţi pe farmacia spitalului, iar domnişoara Luiza este pe un post separat la Boli Cronice, în funcţia de asistent farmacie. A dat concurs, a câştigat, comisia şi-a dat verdictul. Nu a fost concurs de dosare, ci unul cu două probe: interviu şi probă scrisă”, tranşează situaţia directorul Popescu.

Marea lovitură financiară a fost dată însă pe alocarea unor fonduri necesare întăririi unităţii medicale la nivel de servicii destinate infectaţilor cu noul virus, dar şi pe alocarea unor sporuri personalului, gen 85% din salariul de bază, solicitat lunar către CAS Vâlcea, chiar şi în condiţiile în care spitalul nu a avut un pacient prin saloane. Asta şi pentru că legea permite spitalelor suport COVID să ceară de la buget şi pe dracu’ şi pe lacu' fără a interveni cu prea multe note justificative.

”Greul a fost dus de alte spitale!”

În principiu, legea asigurărilor de sănătate are la bază o regulă simplă: banul urmează asociatul, chestie care ne permite să apelăm inclusiv la servicii medicale private, în contextul în care firmele respective au un contract cadru semnat cu CNAS. Pe fondul crizei sanitare induse de pandemie, regula, cel puţin în cadrul unităţilor sanitare suport COVID şi a a spitalelor care au preluat pacienţi infectaţi în îngrijire, regula a fost schimbată. Se cere orice, aproape după un bun plac al managerului, iar CAS-urile decontează. Regulă care este valabilă până în septembrie 2022.

”Probleme cu Horezu...!? Nu au fost probleme în ceea ce priveşte asigurarea fondurilor solicitate de dânşii. cât de eficientă a fost trecerea acestui spital în rândul spitalelor suport COVID? Nu sunt eu decidentul, dar, ca opinie personală, greul l-au dus SJU Vâlcea şi Mihăeştiul. Ca altă observaţie, din perspectiva funcţiei pe care o deţin la CAS, SJU nu a mai cerut sporuri COVID pe luna mai, dar la Horezu am achitat 80.000 lei, în baza solicitării lor şi a cadrului legal existent. Nu am idee cum sunt repartizate sporurile în interiorul instituţiei. Ţine de managementul spitalului”, spune Alin Voiculeţ, directorul CAS Vâlcea.

Omul care a decis trecerea la un plafon superior de finanţare a SO Horezu este Sebastian Fârtat, fost prefect de Vâlcea şi fiu al oraşului.
”Trebuia nominalizat un spital public drept spital suport COVID. Nu puteam bloca activitatea în Spitalul Judeţean de Urgenţă, nu puteam întrerupe circuitul bolnavilor TBC sau cu alte afecţiuni pulmonare către spitalul de la Mihăeşti, Drăgăşaniul are problemele sale la nivel de spital orăşenesc, Brezoiul putea deveni prea mic în cazul unei crize majore. Horezu a fost alegerea cea mai bună. Cât timp am condus Instituţia Prefectului de Vâlcea, nu am primit vreo sesizare de la DSP sau din altă parte în care să se arate că spitalul Horezu nu are activitate ca spital COVID. Nici nu susţin o astfel de afirmaţie”, declară fostul prefect Fârtat.

În 2020, Spitalul orăşenesc Horezu a avut un număr de 711 pacienţi COVID, iar anul trecut, cifra acestora a scăzut la 688, Media ar fi undeva spre 2 pacienţi pe zi. Din interior se ştie că au fost luni în care niciun covidizat nu a intrat pe poarta spitalului, chiar dacă alte unităţi medicale din judeţ gemeau sub presiunea cazurilor apărute în diverse focare izolate.

”Noi am preluat cazuri şi din Târgovişte şi Piteşti pentru a uşura presiunea pe sistemul sanitar”, se apără directorul Popescu.

Nemuncă fără bani şi avantaje doar pentru unii

Din sumele solicitate cu îndârjire de către managerul spitalului la CAS, la unii dintre angajaţi ajung de multe ori ciosvârte. Avem un caz în care doar o secţie a fost folosită constant pentru îngrijirea persoanelor infectate cu SARS-CoV2, o listă de minim 301 persoane care ar trebui să beneficieze de sporul de 80%, secţii care au stat închise pentru alţi pacienţi, prin prisma statutului special al unităţii medicale, dar şi mulţi nemulţumiţi că sunt tăiaţi de la bucata de tort de 80.000 pe care directorul Popescu a împărţit-o luna trecută.

Astfel, una dintre infirmierele spitalului s-a trezit cu un spor COVID de doar 18 lei, chestie care ar transforma-o într-un fel de îngrijitoare a unei unghii de pacient COVID, cam în stilul în care s-a creat afacerea moaştelor sfinte în perioada Evului Mediu. Restul banilor a fost împărţit către persoane mai apropiate din punct de vedere social de directorul unităţii. ”Dom'le, sporul ăsta COVID se dă în funţie de implicarea personalului în actul medical destinat acestor bolnavi. Vă spun că nu e nimic ilegal. 18 lei a primit, pentru că atât a făcut faţă de pacienţii respectivi”, spune Constantin Popescu.

Cam cum naiba poţi să te implici doar de 18 lei în îngrijirea unui bolnav COVID timp de o lună rămâne o problemă nesoluţionabilă deocamdată. Cel puţin până când directorul Popescu va catadicsi să explice modul de apropiere prin învăluire, dar cu distanţare, pe care personalul din subordinea sa pare să îl practice.

(Săptămâna viitoare: Datoriile istorice ale spitalului, cum ajungi să îngropi într-un spital COVID miliarde în aparatură, care zace sub praf şi unde să fugi de spitalul din Horezu când asistentele sunt coafeze, manichiuriste sau fără diplomă de BAC)

http://saptamana.net/articol/19189-cas-valcea-solicita-control-la-spitalul-orasenesc-horezu