Sistemul nostru financiar este unul cross-border şi este conectat la cel european, în primul rând, şi la cel global, în al doilea rând. Prin urmare, evoluţiile globale influenţează, prin propagarea contagiunii, atât piaţa financiară locală, cât şi economia reală, a declarat Valentin Ionescu, director al Direcţiei de Strategie şi Stabilitate Financiară a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la evenimentul online organizat de Financial Intelligence - “Forumul Pietei de Capital”.

Domnia sa a spus: “Abordarea privind riscurile a evoluat, devenind din ce în ce mai complexă, luând în considerare atât riscurile macro (abordare top-down), cât şi riscurile micro (abordare bottom-up), mergând până la riscurile emergente legate de schimbările climatice şi, mai nou, la riscurile legate de pandemie.

O serie de factori au amplificat volatilitatea activelor din toate pieţele, contribuind la schimbarea bruscă a condiţiilor financiare într-un timp foarte scurt. Încă de la începutul crizei, Autoritatea a luat o serie de măsuri pentru combaterea crizei COVID-19, măsuri menite să menţină stabilitatea sistemului financiar nebancar.

În acest sens, Autoritatea de Supraveghere Financiară are o abordare flexibilă, adaptabilă şi proactivă, pentru a putea atenua riscurile emergente într-o perioadă atât de scurtă.

Referitor la dezvoltarea pieţei de capital, Autoritatea de Supraveghere Financiară a participat activ alături de reprezentanţii pieţelor şi cei guvernamentali la diverse acţiuni şi activităţi pentru a susţine dezvoltarea pieţei de capital locale, pentru a creşte atractivitatea ei pe plan internaţional, pentru a mări numărul de emitenţi listaţi, etc.

Dintre acestea amintesc: revizuirea legislaţiei aplicabile pentru simplificarea procedurilor de accesare a pieţei de capital şi îmbunătăţirea mecanismului de funcţionare a acesteia, creşterea transparenţei prin impunerea unor principii mai bune de guvernanţă corporativă, aplicarea standardelor internaţionale de raportări contabile, traducerea şi publicarea legislaţiei în limba engleză, participarea la campanii de educaţie financiară pentru investitorii retail şi nu numai, precum şi susţinerea dezvoltării pieţei obligaţiunilor.

Elaborarea unei strategii naţionale pentru piaţa de capital este unul dintre proiectele în curs de desfăşurare care urmăreşte întărirea măsurilor luate de ASF pentru consolidarea funcţiei de supraveghere, dar şi pentru asigurarea unui cadru general unitar în sectorul piaţă de capital.

Scopul proiectului este elaborarea unei strategii naţionale pentru piaţa de capital care să includă principii şi măsuri de reglementare pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieţei de capital şi facilitarea accesului la finanţare.

Strategia va fi elaborată in parteneriat cu MFP, pe baza unei analize a situaţiei actuale a pieţei de capital din România şi a structurii acesteia, precum şi pe identificarea principalelor probleme structurale ce reies din maparea cadrului de reglementare (legislaţia aplicabilă valorilor mobiliare, legislaţia în domeniul fiscal, etc). Consultantul ales pentru proiect este OECD.

Cu privire la includerea acţiunilor Banca Transilvania şi Nuclearelectrica în indicii FTSE, cele două companii au îndeplinit în luna iunie 2020 cerinţele minime de lichiditate ale agenţiei FTSE Russell. Prin urmare, includerea acestora în seria de indici FTSE Global Equity Index Series (GEIS) este un pas firesc ca urmare a deciziei de clasificare a BVB în piaţă emergentă. Ne aşteptăm în continuare la creşterea vizibilităţii pentru BVB şi vom continua să lucrăm împreună cu reprezentanţii pieţei şi autorităţile locale pentru a îmbunătăţi lichiditatea şi pentru a creşte numărul companiilor care îndeplinesc aceste cerinţe.

Cu toate acestea, FTSE Russell nu este singura agenţie de rating urmărită cu interes de către investitorii instituţionali, promovarea BVB în cadrul altor furnizori de rating internaţionali putând contribui la creşterea vizibilităţii pieţei de capital din România pe plan extern, în special din perspectiva marilor investitori, pentru care de multe ori cerinţele prudenţiale privind politica de portofolii permit diversificarea plasamentelor în anumite ţări strict după criteriul clasificării pieţelor de către cei mai mari furnizori globali.

Cu privire la perspectiva promovării Bursei de Valori Bucureşti la statutul de piaţă emergentă de către MSCI, furnizorul global de indici a publicat în iunie 2020 cel mai recent raport Global Market Accessibility Review. Conform raportului, România se află pe lista pieţelor de frontieră, fiind singura ţară dintre acestea care a înregistrat un upgrade. Acesta face referire la îmbunătăţirea furnizării informaţiilor relevante despre companii în limba engleză.

Conform acestui raport, România îndeplineşte criteriile calitative solicitate: gradul de deschidere faţă de investitorii străini; facilitarea intrărilor / ieşirilor de capital; eficienţa cadrului operaţional; tabloul concurenţial; stabilitatea cadrului instituţional. Aspectele în continuare incerte se referă la împrumutul de acţiuni şi la vânzarea în lipsă.

De asemenea, în cadrul de clasificare al pieţelor conform MSCI se ţine cont de trei criterii cantitative: dezvoltarea economică, mărimea şi lichiditatea pieţei şi accesibilitatea pieţei.

Potenţialele companii eligibile pentru calificarea României ca piaţă emergentă sunt OMV Petrom (SNP), Romgaz (SNG), Banca Transilvania (TLV), BRD şi Electrica (EL). Dintre acestea, cele care îndeplinesc cumulativ condiţiile sunt SNG şi TLV. Criteriile de dimensiune sunt îndeplinite în cazul a patru companii, mai puţin EL. În cazul criteriului stabilit de indicatorul ATVR, doar trei din cinci companii ating procentul de 15%, EL şi SNP neîndeplinindu-l. Pentru ca BRD şi SNP să devină companii eligibile, ar trebui crescută valoarea free – floatului, ori capitalizarea.

Desigur că listarea unor emitenţi noi, companii publice sau private, ar putea creşte semnificativ probabilitatea de obţinere a statutului de piaţă emergentă şi din partea MSCI.

Referitor la diversificarea produselor de la BVB şi stadiul înfiinţării Contrapărţii Centrale, avansul pieţelor este determinat în mare măsură de lichiditate, prin urmare creşterea nivelului de lichiditate poate fi un prim pas în dezvoltarea BVB. Acest lucru se poate realiza prin mai multe modalităţi, cum ar fi creşterea free-float existent, noi listări, diversificare de instrumente şi cel mai important adoptarea de noi tehnologii pentru a reduce costurile şi timpii de reacţie. A se vedea platformele care folosesc tehnologii DLT (distributed ledger technology) care înregistrează succes din ce în ce mai mare.
Programul Fidelis din anul acesta, prin care Ministerul de Finanţe a emis titluri de stat pentru populaţie, prin Bursa de Valori Bucureşti, a fost un pas în creşterea atractivităţii şi diversificării instrumentelor listate.

Finalizarea proiectului CCP (contraparte centrală) ar aduce mai multă încredere în piaţa locală de capital, din partea tuturor categoriilor de investitori.

În ceea ce priveşte atragerea investitorilor de retail vs. concentrarea pe instituţionali, au fost adoptate soluţii tehnice necesare dezvoltării activităţii de tranzacţionare şi post-tranzacţionare, astfel încât sa se înlăture decalajul existent intre piaţa autohtonă si cele europene dezvoltate.

S-a acţionat pentru înlăturarea barierelor birocratice legislative, astfel încât piaţa de capital românească sa devina atractiva pentru investitorii sofisticaţi.

În domeniul educaţiei financiare se desfăşoară programe educaţionale pentru piaţa de capital în unităţile de învăţământ si in rândul populaţiei si prim mijloace mass-media.

Voi discuta şi de rolul pieţei de capital în dezvoltarea relaţiilor de afaceri durabile.

Deşi există un proiect de anvergură la nivel european privind Uniunea Pieţelor de Capital, în prezent, aceasta are încă forma unui set de reglementări general aplicabile în UE privind investiţiile, accesul la piaţă şi la finanţare, nefiind structurat ca o uniune cu instituţii distincte şi set separat de reguli aplicabile entităţilor din statele membre, aşa cum este cazul Uniunii Bancare. Autoritatea Europeană pentru Pieţe Financiare (ESMA) este în continuare singura responsabilă pentru armonizarea practicilor de supraveghere prudenţială şi a conduitei la nivelul UE, Autoritatea Financiară din România fiind membră şi participând la activităţile acesteia.

Dintre cele două segmente ale pieţei de capital, în ultimii ani, piaţa organismelor de plasament colectiv a avut o dezvoltarea mai accelerată şi s-a bucurat de o creştere importantă a activelor administrate pe termen lung, în ciuda turbulenţelor generate de contextul COVID-19. Totuşi, piaţa este încă dominată de fondurile de instrumente cu venit fix, lipsindu-i gradul de sofisticare şi diversitatea de produse de acumulare şi investire întâlnite pe pieţele vest europene”.