Mobilizare de forţe în defileu
O armată formată din 708 muncitori transformă stânca brută în platformă de transport european. Utilajele grele sparg liniştea văilor, asamblând o uriaşă piesă de puzzle pe raza de administrare a Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova. Fiecare metru câştigat este rezultatul unei planificări stricte şi al unui efort colectiv uriaş.
Inimi de beton sub munte
La Robeşti, constructorii au cucerit deja aproximativ 40% din lungimea planificată, lăsând în urmă o boltă solidă de beton. În paralel, la Balota, frontul de lucru a depăşit un stadiu de 15%, fiecare pas fiind o victorie împotriva presiunii muntelui.
Piloni ridicaţi spre cer
FIŞĂ TEHNICĂ
Autostrada A1 Sibiu - Piteşti, Sectorul Boiţa - Cornetu (km 13+170 - km 44+500)
Lungime totală: 31,33 kilometri.
Viteză de proiectare: 100 - 120 km/h (specific zonelor de munte).
Antreprenor general: Asocierea Mapa Insaat Ve Ticaret A.S. - Cengiz Insaat Sanayi Ve Ticaret A.S. (Turcia).
Valoare contract (execuţie): 4,25 miliarde lei (fără TVA).
Valoare totală proiect: 8,70 miliarde lei (include TVA, exproprieri şi supervizare).
Sursă de finanţare: Programul Transport (PT 2021-2027) - Fonduri Europene (FC) + Buget de Stat.
Termen de finalizare contractual: Decembrie 2029 (include şi perioadele de proiectare şi execuţie).
Lucrări de artă şi structuri majore
Din cauza reliefului restrictiv din lungul Defileului Oltului, secţiunea este formată în mare parte din poduri şi tunele:
• Poduri, pasaje şi viaducte
49 de structuri (24 de poduri şi 24 de viaducte majore plus structuri de descărcare), cu o lungime însumată de aproximativ 11 kilometri. Viaductul reper: Viaductul Boiţa (cca 650 de metri lungime), sprijinit pe peste 411 piloţi foraţi.
• Tuneluri montane:
7 tuneluri independente cu galerii duble (lungime totală cca 5 km), Robeşti: cel mai lung de pe acest lot - 900 m, Balota: 500 m, Boiţa 1: 264 m (ambele galerii au fost complet străpunse în octombrie 2026).
• Ecoduct:
pasaj pentru animale: de mari dimensiuni în zona Lazaret, special proiectat pentru a asigura migrarea mamiferelor mari peste autostradă, calea ferată şi DN7.
Dotări rutiere şi spaţii de servicii:
Centru de întreţinere şi coordonare (CIC).
Punct de sprijin pentru întreţinere.
Spaţiu de servicii tip S2 (pe ambele sensuri) şi parcare de scurtă durată.
Pe deasupra văilor adânci, primele elemente ale viaductelor încep să profileze viitoarea linie a autostrăzii. Viaductele 38, 41, 42, 43 şi 48 se află în diferite stadii de execuţie, transformând fierul şi cimentul în repere de stabilitate. Cele mai vizibile progrese sunt la structura 41, unde constructorii ridică deja elevaţiile pilelor şi culeelor. Câţiva kilometri mai departe, la viaductul 43, se toarnă cu precizie fundaţia culeei C1.
Tehnologie de ultimă generaţie
Pentru cele mai lungi şi complexe structuri ale proiectului, viaductele 38 şi 48, constructorii aduc pe şantier soluţii tehnologice de elită. Acestea vor fi realizate cu ajutorul sistemului de cofrare mobilă MSS (Movable Scaffolding System). Această tehnologie avansată permite turnarea tablierului direct la înălţime, oferind rapiditate şi un nivel maxim de siguranţă. Metoda transformă execuţia podurilor într-un flux continuu şi spectaculos.
Rădăcini adânci în stâncă
Baza întregului proiect se construieşte însă sub nivelul solului, acolo unde autostrada îşi caută stabilitatea absolută. Până în prezent, aproximativ 50% dintre piloţii foraţi au fost deja executaţi cu succes în solul instabil. Echipele au început deja etapele următoare, ce presupun excavarea în jurul acestor piloni uriaşi. Se îndepărtează cu grijă betonul contaminat de la suprafaţă, pregătind terenul pentru structura de rezistenţă.
