Moneda naţională a dat semne de apreciere în cursul dimineţii, înainte de deschiderea pieţei locale, iar euro a atins un minim de 5,296 lei.

Sentimentul din piaţa locală nu a fost unul foarte optimist, în ciuda faptului că Standard Global Ratings ne-a menţinut, cel puţin până la începutul anului viitor, în categoria recomandată investiţiilor.

Cauza menţinerii euro peste pragul de 5,33 lei s-a datorat evoluţiei monedei unice faţă de cea americană, ceea ce a afectat performanţa valutelor de la marginea zonei.

Tranzacţiile din piaţă locală se realizau în culoarul 5,326 – 5,337 lei iar media stabilită de BNR a coborât de la maximul istoric de 5,3447 lei la 5,3306 lei, faţă de 5,2786 lei la începutul săptămânii trecute.

Raportul Macroeconomic Outlook pe 2027 realizat de CFA România estimează pentru anul viitor o creştere a cursului BNR la 5,40 – 5,50 lei, în contextul riscurilor legate de credibilitatea fiscală şi de şocurile externe, anticipând totodată că leul ar urma să se deprecieze cu 2 – 3% în următorii ani.

Creşterile dobânzilor interbancare din ultimele săptămâni s-au temperat lunea aceasta. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,11%, faţă de 5,84% la începutul lui septembrie. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6,16 la 6,17%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,22%, comparativ cu 5,92%, respectiv 5,98% în prima şedinţă a lunii trecute.

Înrăutăţirea situaţiei politice din Europa, unde partidele populiste au câştigat teren, a provocat scăderea monedei unice până la 1,1161 dolari, cel mai redus nivel din mai 2025, după care tranzacţiile din piaţa internaţională se realizau în jurul pragului de 1,12 dolari. Aceasta a făcut ca aprecierea monedei americane să fie una modestă, de la 4,7519 la 4,7569 lei, comparativ cu 4,6397 lei, lunea trecută.

Principalul factor de scădere al euro a fost reprezentat de situaţia fiscală şi politică a Franţei, unde vor avea loc anul viitor alegeri prezidenţiale, ce a provocat un val de vânzări de obligaţiuni franceze, şi de organizarea alegerilor parlamentare anticipate în Spania. În timp ce, Europa rămâne dependentă de importurile de energie al cărei preţ creşte constant.

Lira sterlină a atins un nou maxim istoric şi a urcat de la 6,2764 la 6,2894 lei, faţă de lunea trecută când cursul a fost de 6,1522 lei iar francul elveţian a urcat la 5,7358 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 639,2010 lei la 635,9834 lei, consecinţă a retragerii metalului galben la 4.125 – 4.171 dolari/uncie.

Evoluţia este pusă pe seama aprecierii dolarului, pe majorarea dobânzilor şi a creşterii randamentelor titlurilor emise de Trezoreria SUA, ceea ce a pus în umbră creşterea petrolului şi temerile legate de inflaţie, care ar fi trebuit să stimuleze cererea de aur.

Analiştii Morgan Stanley estimează, pentru un orizont de 12 luni, o revenire a preţului la 5.000 dolari, în condiţiile în care băncile centrale cumpără aur, pentru a-şi diversifica rezervele. De exemplu, Chinei făcut achiziţii în ultimele 22 de luni consecutive.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,3855 zloţi/euro iar a celei maghiare s-a întărit modest la 367,73 forinţi/euro.

Bitcoin fluctua în culoarul 85.400 – 87.000 dolari iar ethereum se tranzacţiona între 2.690 şi 2.735 dolari.