Complexul salmonicol Brădişor a rămas fără platforma plutitoare din mijlocul lacului de acumulare de la Mălaia. Conducerea Direcţiei Silvice Vâlcea, cea care are în administrare păstrăvăria, a decis să desfiinţeze această zonă şi să păstreze doar activul de la sol. Motivul principal îl constituie o interdicţie legislativă care nu mai permite creşterea intensivă a păstrăvului în lacuri care sunt sursă de apă potabilă, lacul Brădişor fiind sursa de alimentare cu apă pentru mai multe localităţi, inclusiv municipiul Râmnicu Vâlcea. Un alt motiv al desfinţării păstrăvăriei plutitoare este şi lipsa fondurilor necesare pentru refacerea platformelor în care erau ţinuţi peştii, platforme care au fost distruse de inundaţiile din vara anului 2014.
În 2014, o viitură puternică a distrus o mare parte din platformele plutitoare în care era crescut păstrăvul la Brădişor, iar conducerea Direcţiei Silvice a fost nevoită să ia o decizie în ceea ce priveşte menţinerea sau închiderea păstrăvăriei din mijlocul lacului de acumulare Brădişor. Săptămâna trecută, conducerea Direcţiei Silvice Vâlcea s-a hotărât să o închidă, iar „ţarcurile” de fier în care era crescut păstrăvul să fie tăiate şi vândute la fier vechi. Vor menţine totuşi activul de la sol chiar dacă asta va însemna să reducă mult producţia de păstrăv destinat consumului – de la peste 100 de tone anual la cel mult 20 de tone anual. “Ne conformăm cerinţelor Apelor Române. Există o lege care nu permite creşterea intensivă a păstrăvului în lacuri care sunt sursă de apă potabilă, iar lacul Brădişor este sursa de apă pentru mai multe localităţi din judeţ, inclusiv pentru Râmnicu Vâlcea. Deci nu mai primeam oricum autorizaţie pentru această platformă. Al doilea motiv ţine de dezastrul din 2014, când viitura de pe râul Lotru a afectat în mod catastrofal zona plutitoare. Rămân însă bazinele de la sol. E clar că nu ne putem compara cu producţiile din anii 2000, când aveam peste 110 tone de păstrăv, la sol vom produce 20 de tone, dar putem investi şi aici”, a precizat Gheorghe Mihăilescu, directorul Direcţiei Silvice Vâlcea. În bazinele de la sol este crescut păstrăvul indigen pentru popularea râurilor din ţară, dar şi lostriţă, astfel că cea mai mare parte din activitatea păstrăvăriei se va axa de acum înainte mai mult pe prăsirea păstrăvului pentru repopularea apelor de munte şi a lacurilor artificiale din ţară.

Păstrăvăria din Brădişor era de fapt o platformă plutitoare cu viviere în care se afla păstrăvul, amplasată în mijlocul lacului de acumulare Brădişor. Complexul a fost proiectat în 1984 de fostul Institut de Cercetări Navale Galaţi şi pus în funcţiune trei ani mai târziu. Era unicat în ţară, la fel cum a rămas până acum. Platformele din mijlocul râului erau spectaculoase ca mărime: se întindeau pe un hectar. Deşi au trecut aproape trei decenii de când a fost construit, complexul salmonicol de la Brădişor a fost până acum doi ani cel mai mare din ţară. Anual, aici se produceau aproximativ 100 de tone de păstrăv care ajungea pe farfuriile gurmanzilor din toată ţara. În plus, salmonicultorii vâlceni sunt singurii care s-au încumetat să „mulgă” lostriţa şi astfel să asigure supravieţuirea acestei specii, foarte rară la noi în ţară. În ultimii zece ani însă, complexul Salmonicol Brădişor a fost de două ori la un pas de a se închide, motivul fiind un articol din legea Apelor Române care interzice furajarea peştilor în lacurile de acumulare din care se asigură apa pentru populaţie. Din acest motiv, păstrăvăria nu a mai avut de câţiva ani aviz de funcţionare de la Apele Române.