BNR este îngrijorată că o lege care protejează şi persoanele fizice în faţa creditorilor introduce hazardul moral (vezi opiniile publice ale executivilor BNR). Şi are dreptate, mai ales dacă judecăm situaţia teoretic şi izolat de structura sistemului financiar-bancar actual din România.
Totuşi, este BNR îngrijorată de hazard moral cu adevărat sau…?
Să prespunem că PĂSTRĂM sistemul bancar actual - FĂRĂ legea falimentului personal/dării în plată sau orice altă lege care protejează debitorul persoană fizică în faţa creditorului persoană juridică.
1) Programul “Prima Casă” introduce sau nu hazardul moral în sistemul bancar (din perspectiva băncilor)?
2) Eliminarea instituţiei falimentului din sistemul bancar (împrumutator de ultimă instanţă etc.) introduce sau nu hazardul moral în sistemul bancar?
3) punct 2) + contractele de credit cu titlu executoriu şi absenţa unei legi faliment personal/dare în plată introduc sau nu hazardul moral?
4) În sistemul actual aşa cum este el construit de reglementator, există sau nu hazard moral din perspectiva băncilor (vezi 1, 2, 3)?
Toate sunt întrebări retorice, dar un răspuns din partea BNR ar ajuta în dezbaterea publică. REPET, întrebările se referă la sistemul actual construit de reglementator+legiuitor în ultimii 26 de ani FĂRĂ legea falimentului personal/dării în plată.
Întrebări bonus:
6) Ce face BNR pentru a elimina hazardul moral (din perspectiva băncilor) din sistemul bancar actual?
7) Salvarea unei banci în 2008 a introdus hazardul moral în sistem sau nu? “Cum a ajuns Banca Transilvania numărul doi în România după ce în toamna lui 2008 a fost salvată de BNR, anul următor aproape că se predase francezilor de la BRD, pe care acum, în mod ironic, i-a depăşit.” (ZF)
