O informaţie explozivă în posesia căreia am intrat de curând aruncă (din nou) în aer valabilitatea, din punct de vedere legal, a investiţiilor guvernamentale (peste 30 de milioane de euro, în total) în amenajarea domeniului schiabil de la Obârşia Lotrului. Nu refuzul Hidroelectrica de a garanta un debit de apă în lacul Vidra care să acopere atât exploatarea hidroenergetică a obiectivului, cât şi alimentarea tunurilor de zăpadă de pe pârtii a impus amenajarea unui lac artificial la cota 1.600 m, ci o soluţie gândită de proiectant, Primavera Design SRL, parte a aceluiaşi grup Acomin care a amenajat pârtiile şi a construit instalaţiile şi celelalte facilităţi în zonă. Documentul a fost ascuns opiniei publice şi de beneficiar, Primăria Voineasa, şi de cofinanţatorul proiectului, Consiliul Judeţean Vâlcea.
SC Acomin SA Cluj-Napoca, condusă de omul de afaceri Dan Horia Faur, a câştigat cele mai multe licitaţii pentru construirea domeniilor schiabile din România (contracte în valoare totală de peste 500 de milioane de lei noi), în perioada 2009 - 2012, când în fruntea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) era Elena Udrea: Vulcan, Azuga, Sinaia, Câmpulung Moldovenesc, Râşnov şi Petroşani. În 2014, Corpul de Control al Primului Ministru Victor Ponta a luat la purecat investiţiile, fiind verificate şi cele de la Petroşani, Rânca – Gorj şi Voineasa – Vâlcea. La Voineasa, experţii guvernamentali au reţinut că licitaţia pentru construirea domeniului schiabil a fost câştigată de SC Acomin SA Cluj-Napoca în asociere cu Leitner AG Spa Vipiteno Italia (consorţiu austriac) şi SC Primavera Design SRL, cu suma de 118.411.502,47 lei (echivalentul a aproximativ 26,3 milioane de euro, 146.830.226,06 lei cu TVA inclus, din care 1.372.713,40 lei din bugetul local, restul de la Bugetul statului). Primăria Voineasa a semnat contractul 6.038/17.12.2010 cu firma lider a asocierii – SC Acomin SA.
Vina pentru cheltuielile în plus de 3 milioane de euro, aruncată pe Hidroelectrica
Ulterior, au fost semnate trei acte adiţionale la contractul iniţial. Conform adiţionalului nr. 166/11.01.2013, executantul Acomin a amenajat un rezervor cu apă potabilă şi apă tehnologică, denumit “Lacul Mioarele”, în valoare suplimentară de 14.637.573 lei, cu destinaţia rezervor de apă potabilă şi rezervă tehnologică pentru producerea de zăpadă artificială. În faţa experţilor Corpului de Control, s-a motivat de către reprezentanţii administraţiei locale Voineasa şi ai Acomin că Hidroelectrica s-ar fi opus soluţiei iniţiale de furnizare a apei pentru tunurile de zăpadă, ulterior proiectului iniţial care conţinea un document prin care Hidroelectrica îşi exprima un acord de principiu pentru folosirea apei din lacul de acumulare Vidra. Primăria Voineasa a fost reprezentată în aceste noi înţelegeri de primarul Gheorghe Stanciu. Corpul de Control a reţinut, în scris, că Primăria Voineasa putea încheia acte adiţionale a căror valoare maximă să fie de doar 1.372.713,40 lei, angajând cheltuieli cu 13.264.860,18 lei (circa 2,95 milioane de euro) mai mari decât îi permitea legea. Primarul din Voineasa, Gheorghe Stanciu, se apără susţinând că suplimentarea cheltuielilor a fost impusă de faptul că Hidroelectrica s-a răzgândit, după acordul de principiu dat iniţial proiectului, şi acuză de subiectivism cu conotaţii de ordin politic reprezentanţii Guvernului condus la vremea respectivă de Victor Ponta.
“Nu primăria, din proprie iniţiativă, a început acest proiect, iniţiatorul acestei investiţii a fost Ministerul Turismului (MDRT, al vremea respectivă - n.r.) împreună cu Consiliul Judeţean”, insistă în explicaţia parcursului investiţiei primarul comunei Voineasa, Gheorghe Stanciu. Edilul nu-şi ascunde iritarea când i se reamintesc concluziile raportului Corpului de Control al Primului Ministru. “Am serioase indicii că la mijloc a fost şi o interpretare subiectivă a situaţiei, pentru că nu ne-au fost luate în considerare niciunul dintre argumentele pe care le-am adus în discuţie, şi mă refer la documente. Soluţia de amenajare a lacului Mioarele a fost găsită de proiectant în urma faptului că Hidroelectrica a explicat că nu garantează, în anii secetoşi, aşa cum au fost ultimii doi, spre exemplu, un debit de apă care să asigure la parametri optimi şi exploatarea energetică, şi alimentarea tunurilor pentru zăpadă. Cred că s-a urmărit impunerea unei concluzii dinainte gândită şi nu una rezultată pe baza unei cercetări obiective. Nu ascund că m-a deranjat foarte tare şi faptul că dumneavoastră (“Săptămâna în Oltenia” – n.r.) aţi publicat acel raport”, ne-a declarat edilul din Voineasa. Probabil că Gheorghe Stanciu este tot mai iritat şi de faptul că procurorii DNA Cluj au avansat cu cercetarea investiţiilor din bani publici realizate de Acomin şi au ajuns şi la reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene.
Proiectantul Primavera Design a notificat Hidroelectrica faptul că are altă soluţie
În baza prevederilor legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, solicităm conducerilor Consiliului Judeţean Vâlcea şi Primăriei Voineasa să ne pună la dispoziţie copii după documentele emise de Hidroelectrica în sensul celor explicate de primarul Gheorghe Stanciu şi de reprezentanţii Acomin. Din informaţiile obţinute de noi pe alte căi, ar rezulta că, dimpotrivă, proiectantul pârtiei, Primavera Design SRL (societate controlată tot de de Grupul Acomin - Quasar), a notificat Hidroelectrica despre faptul că a găsit o altă soluţie, mai bună, de alimentare a tunurilor de zăpadă prin amenajarea unui nou lac. În acest sens, există o adresă înregistrată la SH Râmnicu Vâlcea (nr. 63161/28.08.2012 - Anexa 2). Pe scurt, proiectantul a renunţat la staţia de pompe amplasată pe un ponton plutitor pe lacul de acumulare Vidra, propunând ca apa să fie preluată dintr-o captare realizată pe pârâul Latoriţa, la cota 1.600 m. Deşi noua soluţie nu avea nicio legătură cu exploatarea lacului de acumulare Vidra, a fost solicitat de proiectant şi beneficiar acceptul SH Râmnicu Vâlcea pentru noua soluţie, necesar pentru avizul modificator de la Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Olt. Astfel, în cel de-al treilea răspuns, Hidroelectrica menţionează doar că avizul 52/2011 (cel de principiu, iniţial) nu mai are obiect, şi că nu există obiecţii faţă de noua soluţie propusă de proiectant.
Domeniul schiabil amenajat pe un teren cu proprietate incertă, disputat între Vaideeni şi Voineasa
Din păcate, ca majoritatea investiţiilor realizate din bani publici în ultimii ani, şi importanta amenajare a domeniului schiabil de la Obârşia Lotrului s-a făcut tot prin ignorarea sau poate chiar încălcarea cu bună ştiinţă a unor documente şi legi. Aşa cum am mai scris, între comunele Voineasa şi Vaideeni există litigii în instanţe cu privire la dreptul de proprietate asupra unor importante terenuri exact în zona pârtiilor. Indiferent de partea cui ar fi dreptatea, nicio autoritate nu trebuia, legal vorbind, să ignore incertitudinea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care urma să se realizeze domeniul schiabil. “Între timp, din cauza acelor procese, ne-am documentat la Arhivele Statului şi am găsit dovezi că suprafeţele pe care le avem în litigiu cu comuna Vaideeni, dar şi altele, aparţin de drept statului”, ne-a mai spus primarul din Voineasa. Colegul său din Vaideeni, însă, îşi menţine punctul de vedere că nu poate, în calitate de edil, să nu apere patrimoniul localităţii pe care o păstoreşte. “Din cauza acestui litigiu, pierdem un alt proiect, în valoare de cel puţin şapte milioane de euro (Adventure Park – n.r.). În ce priveşte domeniul schiabil, indiferent de partea cui vor stabili judecătorii că este dreptatea, nimeni nu avea voie să ne ignore nouă dreptul de proprietate consfiinţit de documente oficiale pe terenul din zonă. Din documentele noastre, tot ce înseamnă gol alpin în zonă aparţine de Vaideeni. Cei de la Ski Resort Transalpina nu au stat de vorbă niciodată cu noi. Şi-au asumat situaţia, aşa cum este ea de încâlcită şi complicată acum, cei de la Primăria Voineasa şi Consiliul Judeţean. Tot ei să răspundă în faţa legii!”, ne-a declarat Daniel Achim Băluţă, primarul comunei Vaideeni.
În privinţa stadiului procesual dintre comunele Voineasa şi Vaideeni şi a documentelor invocate de părţi, vom reveni cu amănunte pentru că spaţiul ediţiei curente a publicaţiei nu ne permite prezentarea lor în amănunt. Revenind la conjunctura totalmente haotică în care s-a pus în operă domeniul schiabil de la Obârşia Lotrului, credem că a venit timpul ca şi Consiliul Judeţean Vâlcea să furnizeze un punct de vedere amănunţit şi mult mai serios decât până acum. Începând cu arhitectul-şef Rozalia Harambaşa, dacă nu e cu supărare. Din păcate, va tot fi nevoie să revenim cu noi detalii.
