Criza declanşată la începutul anului 2008 s-a resimţit şi a avut (numeroase) replici devastatoare pretutindeni pe glob. România, o ţară cu o industrie pusă la pământ de “tranziţia post-comunistă” şi o infrastructură subdimensionată în bătaie de joc şi dispreţ faţă de banul public de către decidenţii politici sau cei numiţi la cârma structurilor statului de aproape orice nivel, nu avea nicio şansă de a scăpa cu răni minore. Au fost afectate majoritatea domeniilor de activitate economico-industrială. Antreprenorii, chiar şi cei care s-au trezit mai târziu, au tăiat cum s-au priceput mai bine (sau mai puţin bine) din cheltuieli. Printre domeniile vizate din start s-au numărat bugetele de marketing şi publicitate.
În contextul ăsta, încă departe de a fi calm şi previzibil, se zbate din răsputeri pentru supravieţuire şi presa, în special cea locală. În cazul de faţă, ne referim la o zonă de nişă - revistele de promovare comercială distribuite gratuit în restaurante, baruri, pub-uri etc, locurile în care încă se mai discută afaceri mici sau mari, sau pur şi simplu se întâlnesc oameni să socializeze.
Înfiinţată aproape ca o sfidare nebunească a crizei de care aminteam, în plină recesiune ce atingea puncte culminante la nivel local, “24 Plus” a împlinit trei ani pe piaţa locală din Vâlcea şi doi pe cea din Piteşti.
Entuziaştii prieteni care au crezut în şansa lor de a specula o oportunite atunci când majoritatea din domeniu îşi cam făceau bagajele, continuă să ţină în viaţă această publicaţie la standarde tehnice şi de conţinut înalte (în proporţie de peste 80% din conţinutul machetelor grafice sunt “producţie proprie”, cum spunem noi, în branşă). Cu ce eforturi, numai ei ştiu şi foarte puţini dintre noi, ceilalţi, când ne întâlnim şi ne mai sfătuim despre una sau alta. Important este de ştiut şi faptul că, de multe ori, au pus respectul faţă de client înaintea afacerii şi calitatea şi seriozitatea serviciilor oferite înaintea profitului pe termen scurt.
Cum nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită, se lovesc acum, când “apele” economiei par mai liniştite, de concurenţa neloială. Aici se ajunge atâta timp cât plagiatul (furt intelectual) este tolerat de instituţii ale statului şi de reprezentanţii breslei. De curând, “24 Plus” are din nou concurenţă pe piaţă, ceea ce ar fi fost excelent dacă n-aş fi descoperit în paginile celeilalte publicaţii (şi numele acesteia este ales cel puţin sfidător, cu intenţie vădită de a crea confuzie, tot un fel de furt al muncii altuia) machete aproape identice cu cele realizate de sărbătoriţii de azi...
Ignor gustul amar şi încerc, totuşi, să închei într-o notă optimistă. Situaţia pe care am creionat-o în rândurile anterioare are şi o parte bună. Din moment ce s-a ajuns la aşa ceva, înseamnă că originalul este bun, dacă nu excelent!
La cât mai multe ediţii înainte, “24 Plus”!
