Miercuri, 13 ianuarie a.c., Tribunalul Vâlcea a admis redeschiderea urmăririi penale faţă de foştii prefecţi Anuţa Handolescu şi Mircea Nadolu în dosarul penal nr. 141/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul Teritorial Piteşti. Măsura a fost dispusă prin ordonanţa procurorului şef serviciu nr. 1/II-2/2016 din 12 ianuarie 2016. În acest nou dosar, nr. 79/90/2016, judecătorul de cameră preliminară este Bogdan Constantinescu, primul termen fiind programat pe 3 februarie a.c.
În dosarul iniţial este vorba despre retrocedarea unei suprafeţe de aproximativ 10 hectare în comuna Titeşti, judeţul Vâlcea. Pe scurt, din istoricul proprietăţii recente a terenului reiese că, în 2005, un grup de cetăţeni din zonă, printr-un reprezentant (Dumitru Bădoi), au solicitat repunerea în posesie. Pentru că prima procedură a eşuat, au depus contestaţie la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Vâlcea. Conform legii, preşedintele acestei comisii este prefectul, iar secretar, la vremea respectivă, secretarul Prefecturii. Într-o şedinţă condusă de subprefectul din acea perioadă, Radu Renga (care înlocuia prefectul, Anuţa Handolescu, plecată din localitate) şi Mircea Nadolu (a cărui funcţie de secretar general al Prefecturii a fost transformată ulterior tot în subprefect) şi din care a mai făcut parte şi şeful direcţiei juridice, Emilian Ionescu, au analizat cazul şi au admis contestaţia petenţilor. Pretendenţii au fost puşi în posesie în baza hotărârii semnate şi de prefectul Anuţa Handolescu, revenită în localitate, de către primarul localităţii din Ţara Loviştei, Cătălin Daneş, titlul fiind semnat tot de subprefectul Radu Renga.

Anuţa Handolescu recunoaşte că a semnat hotărârea, însă precizează că nu a participat la şedinţa respectivă. “Am aflat şi eu zilele trecute şi imediat am fost la Prefectură pentru a consulta documentele, apoi la instanţă pentru a studia dosarul. Am copii ale proceselor verbale de şedinţă din care reiese că nu am participat la aceste întruniri. Am semnat hotărârea pentru că m-am bazat pe cele analizate de colegii mei de atunci. Cred că îmi este recunoscută rigurozitatea în astfel de cazuri. Îmi amintesc că, înainte de a pleca atunci din localitate, am studiat şi eu documentele. La întoarcere, chiar am fost surprinsă de validarea repunerii în posesie, dar nu puteam submina competenţa colegilor care au analizat dosarul. Îmi pare rău că unii colegi de-ai dumneavoastră din presă au făcut o confuzie mică, în sensul că au crezut că e vorba de dosarul ce privea munţii Puru, Galbenu şi Petrimanu, pe care l-am înaintat procurorilor când a ajuns în atenţia mea”, ne-a declarat fostul prefect de Vâlcea. La vremea respectivă, înaltul funcţionar a avut curajul, în ciuda presiunilor iminente din partea unor importanţi exponenţi politici sau afacerişti, să trimită în atenţia procurorilor locali un dosar privind retrocedări fără bază legală temeinică în Munţii Lotrului.

Precedent util pentru dosare mult mai complicate, precum retrocedările de la Obârşia Lotrului

Faptul că instanţa a admis redeschiderea urmăririi penale poate însemna şi că în acest caz au apărut noi probe elocvente sau că au fost interpretate greşit anterior cele administrate deja. În rechizitoriu se vorbeşte de faptul că în momentul admiterii contestaţiei, dar şi în anii ulteriori (în special după 2008), subprefectul Mircea Nadolu ar fi încercat să influenţeze decidenţii din alte instituţii să îi pună în posesie pe pretendenţi în baza titlului emis, deşi acesta intrase în atenţia organelor de cercetare. Care cercetare a fost reluată în 2013. Din dosar mai reiese că ar fi vorba şi despre alte infracţiuni asociate cu faptele de corupţie precum fals, uz de fals, înşelăciune etc. În lipsa (din motive obiective) a unor declaraţii din partea celorlalte părţi din dosar, vom reveni cu amănunte referitoare la acest caz. Observăm, totuşi, că procurorii anticorupţie şi (în sfârşit!) judecătorii vâlceni au reuşit să pună în valoare un precedent folositor şi pentru dosare mult mai complicate, precum retrocedările fictive sau abuzive de la Obârşia Lotrului, zona cea mai râvnită de potentaţii locali şi naţionali în ultimul deceniu.