Studenţii de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, însoţiţi de profesorul lor, au petrecut câteva săptămâni în comuna vâlceană, timp în care au colindat toate uliţele şi străzile satelor din localitate. Au venit apoi cu mai multe propuneri arhitecturale ce, odată puse în aplicare, ar reînvia viaţa satului de odinioară. Viitorii arhitecţi şi-au imaginat realizarea unui târg cu produse tradiţionale, a unei scene, dar şi reabilitarea unor case vechi din satul Firijba, machetele realizate fiind apoi expuse la Consiliul Judeţean Vâlcea în cadrul unei expoziţii de grup. Toate propunerile lor ar urma să fie realizate din lemn, după tehnici vechi, o idee care conducerii Primăriei Popeşti i s-a părut chiar atractivă, căci a promis că, într-un an de acum înainte, cel puţin una dintre machete va fi transpusă în realitate. „Mai greu e începutul, dar după ce una dintre construcţii va fi realizată şi celelalte proiecte vor putea prinde viaţă mai uşor. Consturile nu sunt foarte mari, deoarece noi avem în zonă, încă mai avem în zonă, păduri şi atunci va fi doar problema de meseriaşi care să realizeze aceaste lucrări. Eu sunt convins că anul acesta vom reuşi să refacem cel puţin una dintre aceste case vechi. Dorinţa noastră este să aducem turişti în zona noastră, să lansăm ideea de agroturism în Popeşti. E adevărat că la ora actuală stăm destul de prost la capitolul locuri de cazare, dar sperăm ca, odată cu scoaterea din conul de umbră a satului Firijba să avem această şansă de a intra în circuitul turistic”, a precizat Constantin Şerban, primarul din Popeşti.

De altfel, propunerile studenţilor bucureşteni au fost introduse în Planul Urbanistic General al Localităţii, ceea ce i-a motivat şi mai mult pe viitorii arhitecţi hotărâţi să se întoarcă peste un an în Popeşti să vadă cum proiectul lor prinde viaţă. „Studenţii au văzut nişte lucruri care lipsesc de acolo şi şi-au imaginat, pur şi simplu, acest viitor sat. Este o importantă realizare nu numai pentru ei, ci şi pentru comunitatea de acolo, ca aceste proiecte să fie luate în considerare într-o posibilă amenajare rurală care cu siguranţă ar aduce turişti la Popeşti. A fost o provocare şi pentru studenţi, care de altfel au gândit un târg pentru produsele eco care cu siguranţă ar atrage oamenii aflaţi în căutarea produselor tradiţionale”, a precizat Cătălina Vărzaru, profesor universitar la Universitatea de Arhitecură din Bucureşti şi îndrumătorul studenţilor care au realizat aceste proiecte. În plus, transpunerea acestor proiecte în realitate ar putea constitui un exemplu şi pentru alte zone ale ţării unde satul vechi ar putea renaşte cu beneficii reale pentru comunităţile care convieţuiesc în ele. „Problema nu este neapărat de costuri, problema este să se facă un prim exemplu care să vină apoi cu alt exemplu care să demonstreze că aceste lucruri merită păstrate, refăcute şi amplificate şi ar genera mai departe o schimbare a configuraţiei satului românesc... Potenţialul natural, mai ales în zona Olteniei, este incredibil de valoros şi eu chiar intenţionez să mă întorc cu un coleg peisagist de la universitatea din Viena şi să facem propuneri pentru satele cu amplasare extraordinară şi cu clădiri de patrimoniu aproape să fie conservate, restaurate şi a căror demolare să fie interzisă prin regulamentele de urbanism locale”, a adăugat un alt profesor al instituţiei de învăţământ superior din Bucureşti, Marius Voica.
Comuna Popeşti deţine de altfel una dintre cele mai vechi biserici de lemn din zona Olteniei. Autorităţile locale încearcă de ani buni să o reabiliteze pentru a o reda circuitului turistic. Proiectul studenţilor bucureşteni ar putea fi şansa acesteia de a fi salvată.