Râmnicenii care folosesc locuinţele ca sedii de firmă vor plăti anul viitor impozite cu aproape 1900 la sută mai mari ca până acum. Asta după ce consilierii municipali au hotărât să mărească aceste impozite cu cota maximă impusă prin noul Cod Fiscal ce va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, cotă stabilită la pragul de 1,3 la sută, la care au mai adăugat o cotă adiţională de 15 la sută, transformând astfel Râmnicul în oraşul din România cu cel mai mare impozit pe sediile de firme.
Noul Cod Fiscal, care va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016, prevede impozitarea clădirilor în funcţie de destinaţia acestora şi nu în funcţie de calitatea prorietarului care deţine imobilul, respectiv persoană fizică sau persoană juridică, cum se calcula până acum. Concret, începând de anul viitor, impozitul pentru proprietăţile imobiliare va fi stabilit în funcţie de destinaţia clădirii şi anume: rezidenţială (pentru locuit) şi nerezidenţială (folosită în scop economic: sedii de firme sau persoane fizice autorizate, spaţii comerciale, cabinete etc). Conform acestor prevederi, consiliile locale şi primăriile sunt cele care stabilesc nivelurile acestor taxe şi impozite, iar Primăria Râmnicului a stabilit aceste taxe şi impozite prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 216 din data de 9 noiembrie.
Încă 15 procente în plus peste cota maximă impusă de Codul fiscal
Vestea bună este că nivelul impozitului a rămas neschimbată - de 0,1 la sută, în cazul clădirilor rezidenţiale, dar a explodat la propriu în cazul clădirilor nerezidenţiale, impozitul pentru sediile de firmă înregistrând o creştere de 1869.86 la sută faţă de anul 2015. Deşi cota maximă de impozitare pentru clădirile nerezidenţiale prevăzută de Codul Fiscal este de 1,3 la sută, consilierii municipali au considerat că mai pot adăuga o cotă adiţională de 15 la sută, prevederile legislative permiţându-le să depăşească cu 50 la sută limita maximă admisă, ajungând astfel la un impozit de 1,5 la sută pentru clădirile nerezidenţiale. Impozitul va fi şi mai mare, de 2 la sută din valoarea statică a construcţiei, în cazul în care construcţia folosită în activităţile economice nu a fost reevaluată, construită sau dobândită anterior unei perioade de cinci ani.
În cazul persoanelor fizice care folosesc clădirea atât ca locuinţă cât şi ca sediu de firmă, PFA, cabinet etc, impozitul se calculează însumând impozitul calculat pe suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul calculat pe suprafaţa folosită în scop nerezidenţial. De plata impozitului mărit au scăpat proprietarii clădirilor unde este înregistrat domiciliul fiscal al unei firme, dar care nu desfăşoară nicio activitate economică acolo.
25 la sută mai mult la impozit şi pentru cei care stau la blocuri
Alături de Râmnicu Vâlcea, în topul localităţilor din România cu cele mai mari impozite pentru clădirile nerezidenţiale se mai află Călăraşi (1,5%), Turda (1,5%), Câmpina (1,5%), Galaţi (1,3%), Brăila (1,3%), oraşe considerate de mulţi analişti financiari ca fiind printre cele mai sărace din ţară.
De asemenea, se apreciază că, în ciuda faptului că Râmnicul şi-a menţinut cota de impozitare a clădirilor rezidenţiale de 0,1 la sută din baza de impozitare, râmnicenii vor plăti cu aproximativ 25 la sută mai mult, ca urmare a modificărilor din Codul fiscal care prevăd majorarea la 1.000 de lei a metrului pătrat de construcţie şi creşterea coeficientului pentru suprafeţele ce nu pot fi măsurate la exterior la nivelul de 1,4 (Codul fiscal prevede măsurarea la exterior a locuinţei, astfel că toate apartamentele din blocuri suportă coeficientul de ajustare de 1,4 la sută).
