Un proiect de care depinde colectarea ecologică a deşeurilor din întreg judeţul, în valoare de 142 milioane de lei (31,5 milioane Euro) plus TVA, din care 129 milioane de lei finanţaţi de Uniunea Europeană şi Bugetul de Stat, a rămas nefinalizat, deşi termenul prevăzut a fost anul în curs. Este numai unul dintre argumentele din cauza cărora UE ridică din sprânceană şi ameninţă constant România cu instituirea procedurii de infringement la adresa ţării noastre.

Autorităţile locale şi judeţene fac acum eforturi disperate pentru demararea cât mai rapidă a lucrărilor, deşi recunosc că acest lucru nu este realmente posibil până la anul, când trebuie închis şi ultimul depozit operaţional în Vâlcea, cel de la Măldăreşti. Pe la colţuri, numeroase sunt vocile care susţin că proiectul “beneficiază şi de atenţia procurorilor DNA”, cărora li s-ar fi adus la cunoştinţă oficial de autorităţile naţionale şi europene nu mai puţin de 19 acte materiale de încălcare a legislaţiei în materie de elaborare a documentelor şi proiectare.

Om cu vastă experienţă de viaţă, primarul comunei Roeşti, Gheorghe Drăghici, trece peste toate obstacolele birocratice întâmpinate, chiar şi peste neajunsurile provocate de proiectanţii greci care au făcut erori evidente, consemnate atât de autorităţile judeţene cât şi de cele naţionale. El se declară determinat să ducă proiectul la bun sfârşit. “Proiectul este unul cu foarte multe avantaje pentru localitatea noastră, în ciuda criticilor pe care a trebuit să le suportăm la început din partea locuitorilor, care se temeau de afectarea mediului. Am avut o serie întreagă de ghinioane, până acum, dar sper că le-am depăşit cu bine, după câţiva ani în care am îmbătrânit cât în douăzeci, cred. S-a modificat şi legislaţia şi ne-a pus în încurcătură, am rezolvat şi amănunte de amplasament şi acum am reuşit repunerea proiectului spre finanţare. Pe lângă staţia de depozitare şi sortare, va funcţiona şi o staţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor, prin care, în amestec cu sol, se va realiza preţiosul compost atât de necesar în agricultura intensivă, compost ce va fi exportat pe bani grei. De asemenea, am adăugat proiectului amenajarea unei staţii de generare a gazului pe bază de biomasă. Pentru asta, alături de consilierii locali şi specialişti, ne-am deplasat de două ori la obiective similare din Germania pentru a ne documenta. Întreaga investiţie va genera câteva zeci de locuri de muncă preţioase pentru comuna noastră şi bine plătite”, susţine edilul care pare a răsufla uşurat într-un final, după o luptă colosală cu birocraţia românească.

Ionel Dragu, primar Măldăreşti: “Bombă ecologică pe raza comunei”

Conform Strategiei Naţionale de Gestionarea Deşeurilor, depozitul de la Măldăreşti urmează a fi închis, el depăşindu-şi de mult timp capacităţile pentru care a fost amenajat. El este operat de societatea hurezeană Sacomet, dar, în ultimii ani, aici au adus gunoaiele din tot judeţul şi firme precum Urban sau altele mai mici. “Singurul depozit pentru deşeuri încă deschis din judeţul Vâlcea se află pe raza comunei noastre. El urmează a fi închis în 2016. Deja prelungirile repetate ale autorizaţiilor provizorii au condus la o situaţie alarmantă în privinţa mediului înconjurător, avem multe reclamaţii, atât din partea localnicilor, cât şi din partea turiştilor, că în locul respectiv s-a conturat un posibil dezastru ecologic. Şi noi ne-am supărat, ba chiar ne-am alarmat, când am auzit că depozitul de la Roeşti a pierdut finanţarea pe exerciţiul bugetar european 2007 – 2014. Am înţeles de la Consiliul Judeţean că sunt şanse ca proiectul să prindă finanţare europeană din 2016”, ne-a declarat primarul comunei Măldăreşti, Ionel Dragu.

Lucian Antonie, primar Tetoiu: “Suntem cu cuţitul la os”

Celelalte depozite operaţionale din Vâlcea au arie de acoperire limitată a managementului deşeurilor – la Brezoi este mai mult o staţie de sortare, iar cea de la Feţeni – Râmnicu Vâlcea primeşte doar gunoiul selectat şi, chiar şi aşa, înregistrează deja probleme de mediu. În acest context, presantă devine şi punerea în funcţiune efectivă cât mai rapid a Asociaţiei de Dezvoltarea Intercomunitară (ADI) Salubrizare Vâlcea. Supăraţi, pe bună dreptate, pe inactivitatea acesteia de la înfiinţare şi până de curând, mulţi edili au refuzat să mai participe la şedinţele acesteia, motivând că nu vor doar să contribuie la bugetul unei instituţii din care să se asigure salarii pentru personal habarnist. Recent, la cârma ADI a fost ales consilierul judeţean Victor Popescu, a cărui echipă pare a urni în sfârşit lucrurile. “Până anul trecut ne chemau doar să ne anunţe că se doreşte mărirea cotizaţiei şi apoi uitau de noi. Este şi vina lor, prin neimplicare cel puţin, că s-a pierdut finanţarea pe exerciţiul bugetar european 2007 – 2014 pentru demararea lucrărilor la deponia de la Roeşti. Acum e altceva, suntem consultaţi, sprijiniţi cu informaţii. Să sperăm că noua conducere şi echipa pe care şi-a alcătuit-o vor avea mai mult succes. Oricum, lucrurile nu mai pot merge aşa, suntem cu cuţitul la os. E o problemă a întregului judeţ”, ne-a declarat Lucian Antonie, primarul comunei Tetoiu, care se arată convins să implice mai mult administraţia pe care o conduce în activitatea ADI Salubrizare.

Laurenţiu Vîrtej: “Amenajarea poate fi gata în prima jumătate a lui 2017”

Şef serviciu în cadrul Direcţiei de proiecte Europene din cadrul CJ Vâlcea, Laurenţiu Vîrtej nu-şi pierde cumpătul în ce priveşte ducerea la bun sfârşit a proiectului vital pentru sănătatea mediului în Vâlcea, dar şi pentru rezolvarea presantei probleme a depozitării deşeurilor. “În 2009 a fost sistată şi activitatea la depozitele din Călimăneşti şi Drăgăşani. Din acel moment, era evident că amenajarea depozitului de la Roeşti era mai mult decât necesară, conform Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, problema acestora trebuind închisă în limitele judeţelor, astfel încât ea să fie controlată şi observată cât mai strict. Noi am lansat încă din 2007 adrese în teritoriu, către administraţii locale şi operatori. Chiar dacă s-au urnit mai greu, la început, până s-au informat temeinic, aceştia au înţeles până la urmă că altfel nu se poate decât să colaborăm. Ulterior, am depus la Consiliul Judeţean actele cu datele preliminare. Nu am fost prinşi în primele două valuri de finanţări din mai multe motive. Într-adevăr, licitaţia privind pregătirea proiectelor pentru şapte judeţe a fost câştigată de un consorţiu alcătuit don societatea greacă EPEM şi ISP Bucureşti. În 2015, când era prevăzută teoretic închiderea lucrărilor, ei trebuiseră deja să opereze 13 modificări în proiect, în urma analizei noastre riguroase. În 2013 am reuşi să semnăm contractul, ministrul din acea vreme, doamna Rovana Plumb, venind special la CJ Vâlcea pentru acest eveniment. În prezent, în momentul în care se aprobă fazarea noii execuţii bugetare pe proiecte europene, suntem optimişti că vom fi prinşi în fnanţare cu proiectul amenajării de la Roeşti. Contractul de management va fi gata în 2015, după finalizarea procedurii de achiziţie ce presupune lansarea licitaţiei, estimăm că lucrarea poate fi gata în prima jumătate a lui 2017”, ne-a declarat Laurenţiu Vîrtej, coordonatorul unei echipe care, probabil, a depus cele mai mari eforturi pentru această iniţiativă.