În cei 45 de ani care au trecut de la fondarea actualului Institut de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Separări Izotopice ICSI din Râmnicu Vâlcea, cercetătorii care au lucrat şi care lucrează aici au reuşit să se facă remarcaţi în lumea ştiinţifică internaţională, făcând din Râmnicu Vâlcea un oraş de referinţă printre cercetători.
Capitalizarea imaginaţiei – când ideile prind viaţă
Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice din Râmnicu Vâlcea este cel mai bun exemplu de afacere de succes care s-a realizat în utimii 25 de ani în România. A fost înfiinţat în martie 1970, sub denumirea de Uzina G, o staţie pilot pentru dezvoltarea tehnicii de producere a apei grele ce urma să fie folosită la punerea în funcţiune a primului reactor nuclear din România. Tehnologia brevetată la Râmnicu Vâlcea a fost aplicată apoi la Uzina de apă grea de la Drobeta Turnu Severin. Săptămâna trecută, conducerea acestei instituţii a aniversat cei 45 de ani de la înfiinţarea institutului, într-un cadru restrâns, alături de colaboratorii instituţiei şi de autorităţile locale, la Biblioteca Judeţeană. „Regret că domnul academician Marius Peculea, ctitorul acestui institut, nu a putut să fie alături de noi astăzi, din motive de sănătate, dar o să mai fie şi la toamnă un astfel de eveniment la Bucureşti, sub egida Academiei de Ştiinţe Tehnice. Evenimentul este unul plin de esenţă. Sunt singurul din sală care a venit în 1970 în Râmnicu Vâlcea pentru a mi se prezenta, de către academicianul Peculea, viitoarea locaţie a Institutului. Abia la data de 1 august 1971 m-am angajat, alături fiindu-mi directorul ştiinţific, dr. chimist Vasile Stanciu. Sunt onorat să marcăm 45 de ani de existenţă a Institutului, al cărui scop a fost şi este în continuare acela de a dezvolta o serie de aplicaţii care au un caracter de unicitate în zona României, poate şi în zona Europei”, a precizat profesorul Ioan Ştefănescu, directorul acestui institut.
Lungul drum de la staţie pilot la institut de cercetare
Marea aventură a Institutului de Criogenie începe însă după 1990. Imposibil să supravieţuiască fără finaţarea necesară, vechea uzină de apă grea de pe platforma chimică vâlceană se transformă în institut de cercetare şi intră pe piaţă liberă, deşi nici acum, la 25 de ani de la liberalizarea economiei naţionale, domeniul de activitate al acestui institut nu este prea cunoscut printre cei care sunt în afara mediului ştiinţific. „1990 – 1991 a fost o perioada de tranziţie, de cumpănă, când a trebuit să ne definim calea: pe hârtie apărea la o instituţie, în practică, eram în altă parte… În 1991 am obţinut recunoştinţa de la forurile competente şi ne transformăm în Institut de Cercetare. În prezent, ICSI are peste 200 de angajaţi, din care 168 cu studii superioare. ICSI a avut parte, de-a lungul anilor, de momente grele, clipe frumoase, realizări, iar astăzi a ajuns exemplu de eficienţă, de bun management”, a precizat Gheorghe Ioniţă, preşedintele Consiliului Ştiinţific.
Astfel, în cadrul institutului care în 1996 primeşte şi acreditarea din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, se înfiinţează un incubator de afaceri, vizaţi fiind antreprenori care vor să îşi dezvolte ideile inovative pe care le au în domenii conexe cercetării ştiinţifice. Una dintre aceste idei ajutate de către ICSI să se dezvolte este apa Qlarivia, o apă sărăcită în deuteriu, descoperită de cercetătoriii de la Vâlcea şi care în prezent este una dintre cele mai bine vândute ape de masă din lume. Special la această apă exportată în toată lumea, inclusiv de cei de la NASA, este nivelul scăzut de deuteriu care face din această apă un adevărat leac pentru organismul uman: reduce colesterolul, reduce nevoia de insulină în cazul diabeticilor, îmbunătăţeşte memoria etc. În plus, experimentele făcute până acum, la clinici din ţară şi din străinătate, au arătat că, dacă este folosită în paralel cu tratamentul clasic, împiedică formarea de celule canceroase. Mult mediatizat este şi autoturismul electric hibrid a cărui funcţionare se bazează pe alimentarea cu hidrogen.
Explorarea viitorului prin dezvoltarea de noi tehnologii
În prezent, Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice din Rm. Vâlcea este probabil una dintre puţinele instituţii de cercetare din România, care, pe lângă faptul că justifică pe deplin banii alocaţi de către stat pentru inovaţie, contribuie consistent la îmbunătăţirea imaginii ţării în lume. Mai mult, punerea în practică a proiectelor cercetătorilor săi aduc sume consistente bugetului ţării, sume care se regăsesc în taxe şi impozite. Institutul este angrenat în proiectul Nuclearelectrica de realizare a unei instalaţii de detritiere. Este o instalaţie ce scoate tritiului din apa grea utilizată la producerea electricităţii în reactoarele nuclearelectrice de la Centrala de la Cernavodă. În cadrul institutului funcţionează, de asemenea, un laborator de temperaturi scăzute pentru aplicaţii energetice ale fluidelor criogenice CRYO – HY, unde, printre multe altele, se produce heliu lichid, folosit la multe echipamente medicale din spitale. Laboratorul a fost inaugurat în 2012, fiind singurul de acest gen din Europa. În lume mai există două astfel de instalaţii de separare a tritiului - în Coreea de Sud şi în Canada, dar tehnologiile şi echipamentele folosite sunt mai vechi decât cele de la Vâlcea. ICSI dispune şi de un laborator complex de analiză a vinului, tehnicile de analiză folosite fiind în conformitate cu cerinţele europene în domeniu. Aici se pot depista vinurile false, adaosul de apă şi de zahăr din băuturile alcoolice sau din miere. De asemenea, se poate depista concentraţia de pesticide din fructele şi din legumele folosite la fabricarea sucurilor naturale. Vitrina cu trofee şi distincţii a institutului este înţesată cu medalii şi cupe acordate de către organisme de profil interne şi internaţionale. Răsplata, mai mult morală a muncii depuse aici, constituie principalul motiv de continuare a cercetării ştiinţifice de calitate de la Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice din Rm. Vâlcea.
