Este normal ca după o perioadă lungă de criză economia să surprindă pozitiv. Publicarea datelor estimative pentru creşterea economică reală din trimestrul 1 2015 a prezentat o astfel de surpriză. Este a doua oară în doar câteva luni când statistica surprinde pozitiv, dar mai ales cu o marjă foarte mare faţă de aşteptările pieţei.
Prima mare surpriză a fost livrată în momentul în care au fost publicate datele pentru trimestrul 3 2014. O revizuire a istoricului datelor pentru PIB au făcut ca recesiunea tehnică din primele două trimestre ale lui 2014 să dispară, iar trimestrul 3 2014 a surprins cu o creştere economică record. O evoluţie foarte bizară, având în vedere că până în acel moment datele arătau o recesiune tehnică, iar indicatorii pentru trimestrul 3 arătau o încetinire.
Prezentarea datelor pentru trimestrul 1 2014 reprezintă iar o surpriză pozitivă semnificativă. La fel ca în trimestrul trei, indicatorii nu estimau o creştere economică care să accelereze semnificativ. Cel mai bun scenariu era stagnarea şi, într-un fel, acesta este rezultatul dacă ne uităm la dinamica analizată (2,8% în trim. 4 2014 şi 2,8% în trim. 1 2015). Totuşi, creşterea economică reală faţă de trimestrul 4 2014 este importantă şi trebuie înţeles ce sursă are.
Efectul relaxării fiscale? Imposibil. Orice economist ştie, sau ar trebui să ştie, că durează până la 12 luni pentru a se vedea efectul unor măsuri de relaxare fiscală. Din contră, în 2015 ar fi trebuit să vedem efectul total al taxei pe construcţii speciale (din câte am înţeles, rămâne în noul Cod Fiscal, deşi Guvernul anunţa altceva), iar acest efect nu este unul pozitiv pentru economie.
Efectul relaxării monetare? Mult mai probabil, dar şi acolo indicatorii la nivel macro arătau o stagnare sau încetinire. Singura dinamică pozitivă importantă se observa pe piaţa creditării în lei pentru imobilele subvenţionate prin programul “Prima Casă”. Dar această piaţă reprezintă 4% din creditul total. Creditele pentru companii au avut o evoluţie descrescătoare.
Atunci ce se întâmplă?
În primul rând, creşterea economică cu dinamica preţurilor în scădere ar putea să fie efectul unei oferte agregate mai mari. Această creştere ar putea să fie rezultatul creşterii productivităţii sau/şi al scăderii preţului materiilor prime. Este scenariul de preferat, dar datele BNR arată că productivitatea a stagnat în ultimul an.
În al doilea rând, am putea asista la o restrângere a cererii agregate, care, la rândul său, face ca dinamica preţurilor să fie cât mai scăzută sau chiar negativă şi astfel să dea impresia că economia creşte. PIB real este PIB nominal (tot ce se produce şi consumă într-o perioadă) de unde eliminăm influenţa preţurilor. Astfel, PIB nominal reprezintă cererea agregată din economie. Din trimestrul 2 2013, dinamica trimestrială a PIB-ului nominal a început să scadă. Acest lucru indică o dinamică a cererii agregate în scădere. O cerere agregată în scădere a influenţat atât preţurile curente, dar mai ales aşteptările. Se vede foarte bine, de exemplu, în randamentele pentru instrumentele denominată în leu că piaţa nu se aşteaptă la o dinamică în creştere a preţurilor în următorii ani. Încă un semn că piaţa nu se aşteaptă ca economia să crească peste potenţial.
Pe lângă dinamica PIB nominal în scădere, estimările BNR arată o dinamică a inflaţiei negativă şi o economie care funcţionează sub potenţial până 2017. Toate acestea arată mai mult o economie care stagnează şi nu ca una care explodează. Mai mult, o dinamică a PIB nominal mai mică pune presiune pe buget pentru că veniturile şi cheltuielile sunt calculate ca procent din PIB nominal.
Având în vedere evoluţia recentă a PIB nominal şi estimările de creştere reală pentru trimestrul 1 2015, există trei scenarii posibile:
1). Scenariul pozitiv: atât PIB nominal cât şi deflatorul au crescut în trimestrul 1 2015, semn clar că economia îşi revine.
2) Scenariul rău: atât PIB nominal cât şi deflatorul au rămas constante şi atunci economia stagnează.
3) Scenariu urât: atât PIB nominal cât şi deflatorul au avut dinamica în scădere, semn clar că cererea agregată scade.