În şedinţa publică din 23 februarie a.c., Judecătoria Brezoi a respins ca neîntemeiată plângerea Obştii de moşneni Boişoara – Găujani împotriva Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor (CJSDPT) Vâlcea, a prefectului judeţului Vâlcea, în calitate de preşedinte al CJSDPT. În acest dosar (număr unic 6919/198/2012), Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Boişoara, prin primarul Nicolae Gheorghe, a avut calitatea de intervenient.

După 26 de termene şi administrarea mai multor probe, printre care şi un raport de expertiză la care reclamanta a formulat şi obiecţiuni (expert observator Gabriel Petru Nechifor), instanţa de fond a respins, practic, solicitarea conducerii Obştii Boişoara – Găujani de a primi încă 1.500 de hectare în proprietate. Edilul-şef din comuna situată în inima Ţării Loviştei consideră justă decizia completului condus de însăşi preşedinta Judecătoriei, Monica Rusu. Reprezentanţii Obştii au drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea sentinţei.

Decizia instanţei, motiv de autosesizare a procurorilor

Nicolae Gheorghe susţine că Obştea Boişoara – Găujani, prin conducerea acesteia, a solicitat Primăriei comunei, în urmă cu doi ani, să îi retrocedeze imensa suprafaţă de 1.500 de hectare de pădure, fără a depune acte temeinice doveditoare a proprietăţii. “Sunt primarul care am cerut nulitatea absolută a mai multor titluri de proprietate eliberate fără respectarea dispoziţiilor legilor fondului funciar, aproximativ 7.000 hectare de pădure şi păşune, în principal pentru inexistenţa actelor de proprietate primară. În cazul de faţă, m-am opus retrocedării a încă 1.500 hectare de pădure pentru aceleaşi motive. Ca şi în situaţii similare constatate în alte zone ale judeţului, conducerea obştii de aici a recurs la tot felul de tertipuri, inclusiv la sentinţe civile, pentru a intra în posesia acestor suprafeţe de pădure, încercând să creeze o aparenţă de legalitate. În mod normal, ar fi trebuit să fiu sprijinit de organele statului în demersul meu legal şi legitim, sau măcar să fiu audiat în legătură cu toate aceste aspecte, pe care le cunosc şi pe care le-am semnalat şi instituţiilor abilitate. Toată lumea fuge de cazul Boişoara, toata lumea fuge de fondul problemei retrocedărilor de la Boişoara şi din Lovişte! De ce, oare?”, se întreabă retoric edilul-şef din Boişoara, lăsând să se înţeleagă că asupra cazului sunt exercitate puternice presiuni din sfera politico-economică locală, la vârful căreia regăsim reprezentanţi notorii ai Loviştei.

Reprezentanţii obştii se laudă online că apără munţii şi pădurea!

În condiţiile în care repetatele noastre încercări (dar nu abandonăm, deşi ne-am lovit în numeroase cazuri de o atitudine cel puţin ostilă!) de a contacta şi conducerea Obştii în cauză au fost zadarnice, precizăm că aceasta deţine deja 55.584 hectare, situate pe raza administrativ – teritorială a trei comune: Câineni, Boişoara şi Perişani. De pe această suprafaţă, în cei mai bine de 12 ani de la constituirea asociaţiei (şi ea controversată), sub privirile îngăduitoare ale reprezentanţilor ocolului silvic privat cu care s-a încheiat contract, au fost exploataţi, la limita prevederilor legale, zeci de mii de metri cubi de material lemnos de diferite esenţe (răşinoase şi foioase). Cele mai mari cantităţi au luat calea exportului, în zona arabă, dar, potrivit surselor noastre din Ţara Loviştei, care urmăresc permanent tăierile ilegale de pădure din zonă, lemn de conifere a fost comercializat şi în ţară, la societăţile deschise în Ardeal (şi nu numai) de importanţi investitori străini. Preşedintele obştii este, potrivit informaţiilor postate pe website-ul acesteia (http://obstea-boisoara-gaujani.ro), Nicolae – Robison Popa (socrul unuia din fraţii Boromiz, celebri şi potenţi oameni de afaceri, deţinători ai brand-ului de morărit şi panificaţie Boromiz, dar şi al societăţii Hardwood, specializată în prelucrarea şi comercializarea lemnului). Pe site atrage atenţia, ca un amănunt inedit, motto-ul “Apărăm, iubim munţii şi pădurea, pentru că noi suntem proprietarii!” (sic!). Fotografiile realizate atât de noi, la faţa locului, cât şi de locuitorii din zonă care nu contenesc cu sesizările, spun totul despre sinceritatea sloganului...

Datoria raportată s-a mărit de patru ori în 2010!

Deşi suntem în plină eră a informaticii şi a transparenţei informaţionale, datele financiare ale Obştii Boişoara – Găujani existente pe sursele de profil sunt firave şi mai degrabă incomplete. În 2009, aceasta a raportat, cu principal obiect patrimonial de activitate silvicultura şi alte activităţi forestiere, spre exemplu, cheltuieli de 705.804 mii lei, datorii de 255.745 lei, profit de 358.401 lei (din 519.919 lei, programat), în condiţiile în care veniturile totale declarate la sfârşitul anului au fost de 847.853 lei! Din bilanţul pe anul 2013 reiese că Obştea a acumulat datorii de 1.115.254 lei (în scădere cu aproape 60.000 de lei faţă de anul anterior, dar în creştere cu aproape 400% faţă de 2009)! Analiza amănunţită demonstrează că datoria Obştii a explodat pur şi simplu în anul 2010. Situaţia seamănă izbitor cu ceea ce s-a petrecut la “defunctul” Ocol Silvic Clăbucet, entitate ce a dispărut, la sfârşitul primului deceniu din actualul mileniu, în urma constatărilor unor repetate încălcări ale legislaţiei forestiere şi a celei fiscale de către instituţiile abilitate.

Lemn tăiat pe raza obştii şi vândut fiicei preşedintelui acesteia

Recent, au fost dispuse sechestre asiguratorii pe averile conducătorilor unei alte obşti din comuna vecină Câineni, într-un caz similar. Situaţia îl face pe Nicolae Gheorghe să se întrebe cât va dura până la autosesizarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi după decizia judecătorilor în cazul Obştii Boişoara – Găujani. “Ca şi reprezentant al comunităţii în funcţia aceasta efemeră, în loc sa fiu sprijinit, sunt supus unor presiuni din partea mai multor organe ale statului ca şi cum eu aş fi cel care am furat codrii Loviştei de ani de zile şi nu cel care îi denunţă pe cei care fac ceea ce fac... Atunci, mă întreb care este statul, unde este statul şi de cine e reprezentat? După cum majoritatea dintre dumneavoastră, cei ce urmăriţi de ani de zile fenomenul tăierilor ilegale de pădure, cunoaşteţi, membrii Consiliului de Administraţie al Obştei Câineni au casele sub sechestru din cauza tăierilor nelegale. Aşa se va întâmpla şi la Boişoara. Cei care au semnat pentru tăieri ilegale, mai devreme sau mai târziu vor plăti. Ceea ce este şi mai grav în cazul Obştei Boişoara - Găujani este că, într-un mod cu totul nelegal, consilierii obştei, fără să mai aibă calitatea de consilieri, au vândut încă 900 metri cubi de fag în Bilceru, în condiţii de maximă transparenţă şi prin licitaţie publică, tocmai... fiicei lui Robison. Sper ca într-o zi autorităţile statului să-şi facă datoria”, susţine primarul din Boişoara.

Alte câteva teme punctuale de studiu pentru procurori

Din datele existente la dosarele de pe rolul instanţelor vâlcene de judecată, reiese că Primăria Boişoara a solicitat, în conformitate cu prevederile Legii 169/1997, anularea mai multor titluri de proprietate emise pentru suprafeţe retrocedate cu nerespectarea legilor funciare. “Muntele Călugăru a fost retrocedat fără documente de proprietate lui Aurelian Nicula. Parte din muntele Pietriceaua şi Clăbucetul au fost retrocedate nelegal de comisia de fond funciar din comuna vecină, încălcându-se în mod flagrant dispoziţiile art 26-28 din Legea 1/2000. Din discuţiile pe care le-am avut cu mai multe persoane din zona de nord, rezultă că majoritatea pădurilor din nordul judeţului Vâlcea au fost retrocedate fără respectarea dispoziţiilor legale, multe dintre obşti încăpând pe mâna unui grup de interese, grup arhicunoscut loviştenilor”, mai arată Nicolae Gheorghe.