Din 2010, în comuna vâlceană Fârtăţeşti funcţionează un pompos intitulat “Sistem zonal de colectare a deşeurilor şi depozitare temporară”, în satul Giuleşti. Staţia a fost amenajată cu fonduri europene obţinute printr-un proiect elaborat de Grupul de Acţiune Locală (GAL), alcătuit din 18 localităţi din sudul judeţului. În prezent, numai comuna păstorită de primarul Nicolae Voicescu (PSD) mai beneficiază de serviciile acestuia, motiv de nemulţumire pentru toţi ceilalţi edili care au alocat bani din bugetele localităţilor lor pentru cofinanţarea proiectului şi susţinerea lui, în primii ani. Mai mult, din 31 decembrie 2014, nu a fost reînnoit contractul cu Grup Salubrizare Urbană (GSU) SA Bucureşti, filiala Râmnicu Vâlcea, operatorul care ridica gunoiul stocat şi îl transporta la Groapa de la graniţa dintre Măldăreşti şi Horezu. Administraţia locală din Fârtăţeşti s-a ambiţionat să constituie propria societate de salubrizare, dar nu din timp, se pare, deoarece nici în prezent nu are toate avizele necesare funcţionării.

Transporturi nocturne, semn că treaba pute!

Am fost sesizaţi de câţiva locuitori ai satului Căţetu că s-au trezit, de câteva săptămâni, cu maşini cu gunoi adus de la staţia din Giuleşti, pe care îl aruncă noaptea în spatele gospodăriilor lor. “Au amenajat o rampă provizorie peste drum de biserica recent modernizată din satul nostru. Vin numai noaptea şi aruncă gunoaiele în valea din spatele caselor noastre. Ultima oară au fost săptămâna trecută”, ne-a declarat, la faţa locului, un locuitor al satului Căţetu. Vecinul său deţine o gospodărie şi mai aproape de proaspăta groapă de gunoi şi, potrivit afirmaţiilor sale, acţiunea de amenajare provizorie ar fi fost coordonată de inginerul Primăriei Fârtăţeşti.
Fotografiile realizate de redactorii noştri confirmă, credem, mai mult decât este nevoie că situaţia relatată este cât se poate de reală. Analizând, fie şi superficial, stufoasa legislaţie în materie de protecţie a mediului şi gestionare a deşeurilor, am observat că situaţia poate fi considerată şi foarte... penală.

Salubrizarea primăriei, mai scumpă decât cea privată

Locuitorii din Fârtăţeşti au şi alt motiv de nemulţumire legat de serviciul de salubrizare. “Anul trecut, când ridica gunoiul o societate privată, tariful era de 65 de lei pe an. De anul acesta, de când ni s-a spus că s-a înfiinţat în subordinea primăriei o societate de salubrizare, a fost majorat la 75 de lei pe an şi a fost inclus alături de obligaţia de plată a impozitelor locale. An de an au tot crescut preţul!”, ne-a declarat o locuitoare a satului Dozeşti. Nu întâmplător, situaţia ne-au confirmat-o şi edili ai câtorva comune vecine. Din păcate, agresivitatea verbală a primarului Nicolae Voicescu din Fârtăţeşti i-a făcut şi pe aceştia să ne roage să nu le deconspirăm numele. “A venit şi la noi, şi la Valea Mare, şi la Stăneşti, să ne roage să aprobăm în consiliile locale ca serviciul de ridicare şi transport de la staţia din Giuleşti să fie asigurat de societatea din subordinea Primăriei Fârtăţeşti. Cum să facem aşa ceva, când noi nu am beneficiat nici de cota din redevenţa percepută GSU Bucureşti SA, sume cu care puteam cumpăra pubele? Când ne-am asociat, a fost bine, frumos, chiar am apreciat cu toţii că se realizează acest obiectiv. Acum, ei (cei de la Fârtăţeşti) nici nu mai ridică gunoiul de pe raza comunelor noastre. În plus, de la rudele mele din comuna domnului Voicescu, am aflat că recent au majorat şi tariful anual la persoane fizice. Aşa ceva noi nu putem accepta, pentru că nu putem să ne batem joc de locuitorii din comunele noastre. Ce face domnul Voicescu la Fârtăţeşti e treaba domniei sale şi a locuitorilor comunei. Mă tem să nu fie şi a instituţiilor de control...”, ne-a spus unul dintre edili.

Legislaţie destul de clară

Astfel, Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor prevede, la articolul 19, alineat (3) că “abandonarea deşeurilor este interzisă”, întărind interdicţia şi la alineatul (4) al aceluiaşi articol: “Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă”.
De asemenea, aceeaşi Lege 211/2011 stipulează, în articolul 20, că “Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a dăuna mediului, în special: a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră; b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special”.
În ce priveşte responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor, aceasta revine, potrivit aticolului 22 din aceeaşi lege, producătorului de deşeuri sau, după caz, oricărui deţinător de deşeuri, acesta având obligaţia de a efectua operaţiunile de tratare în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) - (3) şi art. 20 sau de a transfera aceste operaţiuni unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deşeurilor în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) - (3) şi art. 20”. La alineatul (2) al aceluiaşi articol de lege se prevede, în mod expres, că “Operatorii economici autorizaţi din punct de vedere al protecţiei mediului pentru efectuarea operaţiunilor de colectare şi transport au obligaţia să transporte deşeurile numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de tratare”.

A fost sesizată Garda de Mediu Vâlcea

Conştienţi fiind că la Agenţia de Mediu Râmnicu Vâlcea avem şanse minime de a limpezi situaţia, ne-am adresat Gărzii de Mediu Vâlcea. Din păcate, luni, 23 februarie, comisarul-şef Ramona Hogea se afla la o şedinţă la Prefectură, iar toţi ceilalţi comisari se aflau pe teren. Cel puţin aşa ni s-a comunicat de la dispeceratul instituţiei. Am promis şi noi că ne vom prezenta a doua zi la Gardă, cu sesizarea şi fotografiile de rigoare. Vă vom ţine la curent cu evoluţia cazului.