Inedit

Expoziţie de arheologie preventivă la Muzeul Judeţean de Istorie Vâlcea

Artefactele descoperite de-a lungul timpului de cercetătorii vâlceni sunt accesibile publicului larg până la sfârşitul lunii martie a.c.

Începând de miercuri, 18 februarie 2015, Muzeul Judeţean de Istorie “Aurel Sacerdoţeanu” Vâlcea este gazda expoziţiei cu titlul generic “Arheologia preventivă în judeţul Vâlcea”. Vernisajul este programat în aceeaşi zi, de la ora 15.00. Vor fi expuse în principal piese de ceramică restaurate de specialiştii Muzeului Judeţean Vâlcea, descoperite în siturile consacrate, în urma unor săpături arheologice. Artefactele datează din preistorie şi până în evul mediu târziu. În cadrul expoziţiei, vor mai fi expuse podoabe, unelte şi arme (vârfuri de suliţă) din perioada romană, tezaurul de la Urşi, care conţine monede din argint din secolele XVII-XVIII, dar şi monede de epocă romană, din cupru şi argint ş.a.
Potrivit organizatorilor, cele mai importante perimetre arheologice din Vâlcea, în care s-au efectuat de-a lungul timpului cercetări sunt situl de la Ocnele Mari (“Buridava dacică”), situl de la Stolniceni (Râmnicu Vâlcea – “Buridava romană”), centrul istoric al Râmnicului, castrul de la Sâmbotin (comuna Dăeşti), biserica de la Călineşti (Brezoi).

Lucrările edilitare nu i-au prins nepregătiţi pe arheologi

“Necesitatea dezvoltării infrastructurii (de la cea locală, până la cea continentală), atât în Europa cât şi în România, a făcut să ia amploare o serie de transformări în amenajarea teritoriului: construirea de drumuri şi autostrăzi, extinderea reţelelor de utilităţi, refacerea centrelor oraşelor, construirea a noi locuinţe în rândul populaţiei etc. Pentru patrimoniul arheologic impactul se dovedea major, întrucât riscau să fie afectate siturile arheologice, ceea ce a dus la adoptarea Convenţiei europene privitoare la protecţia patrimoniului arheologic semnată la La Valetta (Malta n.r.), pe 16 ianuarie 1992. Apăreau, aşadar, şi se dezvoltau, arheologia de salvare şi apoi cea preventivă, cu scopul de a preveni distrugerile iremediabile asupra monumentelor istorice şi patrimoniului arheologic, iar pentru specialiştii în domeniu cercetarea arheologică preventivă avea să ocupe o mare parte din activitatea zilnică. Pe scurt, se realiza un compromis contractual între investitor şi arheolog, cu principalul beneficiu pentru patrimoniu. Arheologia preventivă în judeţul Vâlcea în ultimii ani s-a datorat următoarelor iniţiative publice şi private: extinderea reţelei de utilităţi (apă, canalizare etc.), amenajarea şi modernizarea spaţiului public (noul sediu al gării, pasajul de peste calea ferată), lucrări de consolidare şi restaurare la monumente aparţinând Bisericii, construcţii private de locuinţe cu anexele lor ş.a. Încă din perioada 2000-2004, arheologia preventivă a avut un start puternic: în Oltenia, din totalul de 140 de şantiere, numai judeţul Vâlcea avea 129 de şantiere, adică 92 la sută. Rezultatele cercetărilor preventive au fost întotdeauna publicate sub formă de raport, dar şi de articole în publicaţii de specialitate, iar unele au fost menţionate şi în mass-media locală sau naţională. Putem să enumerăm, pentru intervalul 2009-2014, următoarele descoperiri: aşezarea romană din punctul Baraj-aval, în apropierea Buridavei dacice; un fragment de fund de vas care are pe interior o reprezentare antropomorfă de tipul Medusei (şi nu prea numeros în Oltenia), descoperit la Stolniceni-Buridava romană; primul mormânt roman din aşezarea de la Buridava romană; o triplă înmormântare datând din perioada de început a Primei Epoci a Fierului (un mormânt cu 3 defuncţi), la Copăcelu, str. Ghioceilor. Descoperirea este de interes cel puţin regional; un tezaur monetar din sec. XVIII, cu ocazia salvării bisericii de lemn din Urşi, comuna Popeşti; descoperirea şi cercetarea laturii de sud a vechiului zid de incintă al Mănăstirii Govora (descoperire foarte importantă); diverse descoperiri de complexe arheologice şi artefacte în zona castrului de la Sânbotin-Castra Traiana, ce aduc noi informaţii despre importantul monument istoric; noi date de natură arheologică privind istoricul unor biserici şi mănăstiri: Schitul 44 de izvoare (Costeşti), Mănăstirea Govora, biserica din Proieni (Brezoi), unde legenda spune că s-ar fi căsătorit Mihai Viteazul, Biserica Sf. Dumitru din Rm. Vâlcea, poate cea mai veche din municipiu (s-au descoperit vechiul pridvor şi cimitir). De asemenea, patrimoniul Muzeului Judeţean s-a îmbogăţit cu noi obiecte de patrimoniu”, a sintetizat Ionuţ Tuţulescu, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Vâlcea.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...