Prezentarea Ministerului de Finanţe citită de premier în Guvern este un exerciţiu foarte important pentru noi, cei care încercăm să înţelegem modelul macroeconomic din spatele gândirii social(ist) democrate. Doamna Ministru de Finanţe nu vrea să facă publice studiile care susţin reducerea CAS şi această prezentare este singura şansă pe care o avem ca să înţelegem modelul folosit pentru estimarea impactului deciziilor de politică fiscală.
Ca o notă generală, prezentarea are multe lucruri de îndreptat (să nu spun criticat), dar nu este scopul meu. Sunt sigur că economiştii din partidele de dreapta vor lua fiecare informaţie şi o vor analiza, iar în câteva zile vor prezenta public o opinie care să infirme sau să confirme opiniile Ministerului de Finanţe şi ale Guvernului.
Pentru mine, primul slide este cel mai interesant. Ne prezintă gândirea din spatele reducerii CAS cu 5pp. Am susţinut reducerea CAS din 2011 şi chiar şi în ultimele zile, când opoziţia, oamenii de afaceri, preşedintele etc. s-au arătat sceptici în ceea ce priveşte sustenabilitatea unei astfel de măsuri.
Reducerea CAS, ca orice reducere de taxe, are scopul de a impulsiona creşterea economică prin efectul de multiplicare (o analiză statică a efectelor asupra veniturilor din buget este o analiză contabilă şi nu merită foarte multă atenţie din punctul meu de vedere). Astfel, o reducere a CAS înseamnă resurse eliberate în mâna angajatorului, în această situaţie, care poate să consume sau să economisească/investească. De aici apare efectul de multiplicare chiar şi cu implicaţii pentru PIB potenţial. În funcţie de cum este calibrat modelul, putem să estimăm un efect de multiplicare mai mare sau mai mic.
Ministerul de Finanţe foloseşte un model macro din care rezultă venituri mai mari la buget din acest efect de multiplicare, în jur de 2,5 miliarde RON. Nu ştim după cât timp (ministerul nu face publice studiile), dar nu mi se pare o concluzie exagerată.
Ca să fie mai clar, Ministerul de Finanţe reduce CAS şi estimează venituri mai mari la buget din efectul de multiplicare care acoperă 53% din “pierderea” cauzată de reducerea CAS. Teoretic, nu este nicio problemă aici şi, după cum spuneam, în funcţie de calibrarea modelului, efectele sunt mai mari sau mai mici.
DAR, în acelaşi timp, Ministerul de Finanţe mai introduce un şoc în economie şi în model: creşte venitul minim în 2015. Aici apar foarte multe semne de întrebare despre efectele reducerii CAS. Să presupunem că veniturile mai mari din 2015 estimate de echipa de la finanţe sunt reale chiar şi după creşterea salariului minim de la 700 RON la 900 RON din ultimii 2 ani. Dacă estimările rămân şi după creşterea salariului minim în 2015, atunci înseamnă că fără această creştere veniturile la buget ar putea să fie mult mai mari din efectul de multiplicare. Nu mai spun implicaţiile pozitive pentru PIB potenţial.
Totuşi, aşa cum văd eu lucrurile acum, cred că este imposibil. Deşi s-ar putea ca la finanţe să fie un model pe care eu nu-l cunosc al economiei (ceva nou de la universităţile de pe coasta de est a SUA) în care două şocuri de magnitudini aproape egale, dar opuse, duc la efecte pozitive în economie în loc să se anuleze reciproc.
Ca să fie mai clar, creşterea salariului minim reprezintă un cost cu forţa de muncă pentru angajator. Reducerea CAS reprezintă o scădere a costului cu aceeaşi forţă de muncă. Acestea acţionează în direcţii opuse şi, având în vedere magnitudinea şocurilor pentru angajator, efectul o să fie în cel mai bun caz neutru, dacă nu cumva o să rămână cu un cost mai mare al forţei de muncă din creşterea salariului minim.
În cazul în care efectul este neutru pentru angajator, atunci efectul pozitiv de multiplicare (2,5 mld RON) scade la zero. Iar în cazul în care angajatorul rămâne cu un cost mai mare pe forţa de muncă pe net (creştere salariu minim minus reducere CAS), atunci efectul de multiplicare este negativ, veniturile la buget scad şi scade şi PIB potenţial.
Cum studiile care produc aceste estimări sunt secrete, este greu să ştim exact ce tip de economie modelează echipa de la finanţe. Dar, aşa cum este prezentată măsura, eu cred că este o probabilitate foarte mică, aproape de zero, ca reducerea CAS să aibă un efect aşa de mare de multiplicare încât să aducă la buget venituri de 2,5 mld RON. Mai degrabă mă aştept, având în vedere cele două şocuri, ca veniturile la buget cât şi efectele pozitive pentru PIB potenţial să fie cu mult sub aşteptări (chiar zero).
Graficul care a lipsit din prezentarea d-lui Victor Ponta
În prezentarea premierului despre starea naţiunii nu am văzut informaţia despre evoluţia pasivelor din sistemul bancar. Aduc băncile bani în România sau îi scot? Cu alte cuvinte, cei care “înţeleg” (teoretic) cel mai bine economia şi perspectivele ei investesc sau se retrag?
În perioada ianuarie 2012 - iunie 2014, sistemul bancar a scos din România 6,8 miliarde euro. Băncile ne spun prin acest comportament că nu are rost să ţină aceşti bani “blocaţi” în România pentru că nu există proiecte care să fie finanţate. Dar mai ales pe termen mediu şi lung nu o să apară astfel de proiecte.
Acest grafic care arată ieşirile resurselor de finanţare din sistemul bancar arată de fapt diagnosticul dat de cei care ar trebui să realoce eficient economisirile interne cât şi externe în economia locală. Există şi varianta ca sistemul bancar să fie depăşit şi să nu înţeleagă noua economie românească. Foarte posibil (dar foarte puţin probabil ca economia să fi suferit o transformare structurală atât de mare în ultimii doi ani).
