Fie că este vorba de adezivi, vopsea, ciment sau cărămizi, şi în industria materialelor de construcţii brandul a ajuns să reprezinte un argument solid în decizia de achiziţie a consumatorului final. Business Construct a căutat cele mai puternice 25 de branduri româneşti de materiale de construcţii, ale căror vânzări cumulate ajung anual la peste 1 miliard de euro, respectiv aproape o treime din piaţa de profil.
„Lucrătorii din domeniu sunt foarte conservatori, dacă au lucrat cu o vopsea bună şi care şi-a păstrat aceste caracteristici în timp, e foarte greu să-i convingi să lucreze cu altceva“, spune Marinică Potop, director general şi acţionar al producătorului de vopsele Sarcom Râmnicu Vâlcea, cu afaceri de 6,2 milioane de euro anul trecut şi care are în portofoliu brandurile Sticky şi Coral.
„Dacă la iaurturi îţi poţi permite să încerci de fiecare dată alt brand, adezivul îl foloseşti o singură dată. Nu-ţi poţi permite să dai greş“, spune Marcel Bărbuţ, proprietarul producătorului de materiale de construcţii AdePlast, care îşi comercializează produsele tot sub brandul AdePlast de 18 ani.
La fel ca în orice altă industrie, şi în cea a materialelor de construcţii brandul a devenit un argument semnificativ în decizia de achiziţie a meşterilor sau a clientului final. În ciuda faptului că în ultimii ani, pe fondul crizei, clienţii au început să se uite cu predilecţie către preţ, unele companii au reuşit să îşi menţină poziţia fără discounturi masive, tocmai datorită impactului brandului.
Antreprenorii români sau grupurile străine prezente pe piaţa locală au mizat pe crearea şi consolidarea de mărci locale prin care să îi convingă pe clienţi că şi în România se fac produse de calitate.
Spre deosebire de alte industrii, cea a materialelor de construcţii este extrem de sensibilă la costurile de transport. Nu e totuna să trimiţi o sticlă de vin sau o pereche de pantofi la câteva sute sau chiar mii de kilometri cu a trimite o tonă de ciment pe aceeaşi distanţă. În contextul în care produse precum cimentul sau prefabricatele devin nerentabile dacă sunt livrate la o distanţă mai mare de 250-300 de kilometri distanţă de fabrică, o serie de companii multinaţionale au decis să-şi facă sau să-şi cumpere propriile fabrici în România şi să-şi pună amprenta asupra produselor prin mărci locale.