Politică

SUA şi Rusia îşi măsoară potenţa militară după referendumul din Crimeea

Statele Unite ale Americii au trimis avioane de luptă în Polonia încă dinainte de anunţarea rezultatului referendumului. Rusia a deplasat, la rândul său, o escadrilă de aeronave cu muniţie de război în Belarus, la graniţa cu ţările NATO.
Guvernul local din Crimeea a înaintat luni, 17 martie, cererea oficială de aderare la Federaţia Rusă. Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană consideră referendumul ilegal şi au avertizat Rusia, într-o singură voce, că urmează sancţiuni grave în cazul în care va anexa Crimeea.

Obama şi Putin au vorbit despre situaţia Crimeei

Preşedintele american, Barack Obama, l-a sunat duminică seara, pe 16 martie, pe omologul său rus, Vladimir Putin, cei doi discutând pe tema situaţiei din Crimeea şi Ucraina. Preşedintele rus i-a spus lui Barack Obama că referendumul din Crimeea este pe deplin conform dreptului internaţional şi exprimă voinţa poporului, iar o eventuală misiune a OSCE trebuie să vizeze întreg teritoriul Ucrainei, nu doar Crimeea.
În pofida evidentelor diferenţe de apreciere, cei doi au convenit, totuşi, că este necesar să caute mijloace pentru a stabiliza situaţia din Ucraina, deşi Statele Unite au început deja demersurile pentru a adopta sancţiuni împotriva Rusiei.

Preşedintele Băsescu e liniştit în privinţa unui eventual conflict armat

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că în mod categoric nu va fi război în zona Mării Negre. Preşedintele a mai spus că românii nu trebuie să se teamă de vreo agresiune din partea Rusiei sau a Ucrainei, România neavând riscuri de securitate directe. Băsescu a mai declarat că se aştepta ca la referendumul din Crimeea, pe care România oricum îl consideră ilegal şi pe care nu îl va recunoaşte, în jur de 70-75% din votanţi să fie pro-alipire, în niciun caz 96,6%.
Preşedintele a mai informat că, din punct de vedere militar, nu se va schimba nimic în Crimeea, iar Federaţia Rusă va menţine toată flota de la Marea Neagră. Numărul militarilor prezenţi va rămâne la 25.000, cât au fost şi până acum prin acord, iar activităţile militare vor fi aceleaşi.
Criza riscă, totuşi, să degenereze într-un conflict armat în regiune. Militarii ruşi şi cei ucraineni au ocupat deja poziţii de-o parte şi de cealaltă a frontierei comune. În plus, referendumul din Crimeea stimulează tendinţele separatiste şi în alte regiuni din estul Ucrainei, care au o numeroasă populaţie rusă. La Doneţk, spre exemplu, manifestanţii pro-ruşi au ocupat sediul procuraturii şi au arborat pe acesta drapelul Rusiei. De asemenea, armistiţiul între Rusia şi Ucraina, care permitea deblocarea şi aprovizionarea bazelor militare ucrainene din Crimeea, nu mai este valabil, iar toate unităţile militare ucrainene cu sediul în Crimeea vor fi dizolvate. Preşedintele Parlamentului din peninsulă că militarilor ucraineni li se va permite să rămână în Crimeea, având şi posibilitatea de a depune jurământ noilor autorităţi secesioniste.

Parlamentul din Crimeea pregăteşte terenul legislativ pentru ruşi

Între timp, Parlamentul din Crimeea a anunţat ieri, 17 martie, pe site-ul său oficial, că rubla a devenit moneda oficială a republicii separatiste Crimeea, iar hrivna, moneda ucraineană folosită până în prezent, va fi acceptată în paralel până la 1 ianuarie 2016.
În aceeaşi şedinţă, Parlamentul Crimeei a proclamat independenţa peninsulei faţă de Ucraina şi a cerut alipirea ei la Rusia. Cei 85 de deputaţi au aprobat în unanimitate aceste hotărâri, aşteptate de separatişti după ce au obţinut o victorie zdrobitoare la referendumul de duminică.

Duma de Stat rusească se grăbeşte să adopte legile pentru alipirea Crimeii

Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului Federaţiei Ruse, va adopta cât mai curând posibil o lege care va permite Crimeii să adere la Federaţia Rusă. Decizia vine după anunţarea rezultatelor referendumului de duminică, în care locuitorii din Crimeea au votat aproape în unanimitate în favoarea alipirii la Rusia.
“Rezultatele referendumului din Crimeea au arătat în mod clar că locuitorii peninsulei îşi văd viitorul doar ca parte a Rusiei”, a declarat Serghei Neverov, vicepreşedintele Dumei de Stat.
Potrivit unei legi cu privire la procedura de acceptare şi formarea de noi subiecţi, adoptată de parlamentul rus în 2011, dacă un stat străin adresează Moscovei o cerere privind aderarea la Federaţia Rusă şi încheierea unui tratat internaţional corespunzător, preşedintele Rusiei informează ambele camere ale Adunării Federale, precum şi guvernul. Următorul pas este sesizarea Curţii Constituţionale, pentru a evalua dacă tratatul privind includerea unei noi entităţi în componenţa Federaţiei Ruse nu contravine Constituţiei ţării şi, în cazul unei decizii favorabile din partea Curţii, acordul internaţional este trimis, spre ratificare, în Duma de Stat, împreună cu un proiect de lege federală constituţională, care stabileşte numele, statutul şi graniţele noului subiect. Ultimul pas, după ce Duma de Stat îşi dă acordul, este operarea modificărilor corespunzătoare la Constituţia Federaţiei Ruse.

Oficialii occidentali critică vehement acţiunile Rusiei

Occidentalii au condamnat duminică referendumul din Crimeea, considerându-l unul ilegal, iar Uniunea Europeană urmează să decidă sancţionarea unor oficiali ruşi, fără a viza însă conducerea statului, pentru a păstra deschisă uşa dialogului cu Moscova, informează Agenţia France Press.
Oficialii Uniunii Europene consideră ilegitim şi ilegal referendumul, care ar fi contrar Constituţiei ucrainene şi normelor internaţionale, potrivit unui comunicat dat publicităţii de către preşedintele Consiliului UE, Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Autorităţile japoneze şi canadiene s-au alăturat poziţiei oficialilor de la Bruxelles şi de la Washington.

Conflictul “Rusia vs. Restul lumii” îi afectează serios pe bogătaşii ruşi

Băncile şi companiile ruseşti au retras miliarde de dolari din băncile occidentale care au operaţiuni în SUA, de teama îngheţării activelor sau altor posibile sancţiuni economice impuse de Washington în contextul crizei din Crimeea. Sberbank şi VTB, cele mai mari bănci din Rusia, precum şi companii importante din industria rusească, printre care LukOil, şi-au mutat fondurile deţinute în băncile din Vest, potrivit Financial Times.
Şi moneda oficială a Rusiei, rubla, se tranzacţionează aproape de un minim istoric, încheind şedinţa de vineri la un curs de 36,7 unităţi pentru un dolar american. Numai în ultima săptămână, primii zece bogaţi ai Rusiei, printre care şi miliardarul Alişer Usmanov, au pierdut peste şase miliarde de dolari din averile lor.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...