Se impun câteva replici la explicaţiile (ba, chiar acuzele) formulate de reprezentanţi ai Apavil SA în urma seriei de articole publicate de “Săptămâna în Oltenia” cu privire la achiziţiile publice ale operatorului judeţean de distribuţie a apei şi servicii de canalizare. Scurt şi la obiect, ne demonstrăm încă o dată buna credinţă în publicarea informaţiilor de larg interes public, dar şi intransigenţa cu privire la modalitatea suspectă de cheltuire, de ani de zile, a sume imense din bugetul unei societăţi ce scumpeşte, în medie, de două ori pe an serviciile pe care le furnizează vâlcenilor.
Pragurile valorice valabile în 2012 au fost majorate în 2013
Într-o ediţie anterioară din “Săptămâna în Oltenia” am publicat detalii despre un acord cadru încheiat de SC Apavil SA cu SC Sharolt Group SRL (înregistrat sub nr. 5, din 01.06.2012 la firma privată şi nr. 14460/01.06.2012 la operatorul vâlcean de apă şi canalizare). Valoarea totală a produselor ce urmau a fi achiziţionate de Apavil, timp de un an, era de 176.430.00 lei + TVA. Obiectul contractului îl reprezentau “achiziţia de computere personale şi imprimante”, pentru care au fost încheiate şapte contracte subsecvente, însumând echivalentul în lei a 58.000 de euro. La momentul semnării acordului amintit, achiziţia publică, prin cerere de ofertă, a unor astfel de produse nu trebuia să depăşească echivalentul în lei a 30.000 de euro, fără TVA, element pe care cei de la Apavil se prefac în mod ridicol a nu-l cunoaşte. Abia în a doua jumătate a anului următor, 2013, au fost modificate prevederile OUG 34/2006, în sensul majorării pragului valoric la echivalentul în lei a 125.000 de euro, fără TVA (art. 124). Acest considerent, subliniat de specialiştii consultaţi de noi, a stat la baza titlului articolului respectiv, “Achiziţii IT cu încălcarea pragurilor valorice la Apavil”.
Fundamentaţi achiziţiile şi preţurile enorme!
Aşa cum am publicat şi în facsimil, absolut TOATE contractele erau asumate sub semnătură indescifrabilă de Marius Cioroiu, directorul al unei firme SCHAROLT Grup SRL Craiova, şi nu Sharolt Grup, aşa a reieşit din verificarea Codului Unic de Înmatriculare (CUI) al societăţii furnizoare. În altă ordine de idei, dacă “preţul cel mai mic” al achiziţiei înseamnă, spre exemplu, un notebook în valoare de peste 4.000 de lei noi, asta ar fi putut fi susţinut cu acte doveditoare de către reprezentanţii Apavil. Te poţi autointitula fără teamă “lider de piaţă” în domeniu (“titlu” pe care şi-l arogă Marius Cioroiu... pe Facebook) când găseşti fraieri care să-ţi cumpere echipamente IT banale la aşa preţuri... Încă nu am primit un răspuns clar, fără urmă de echivoc, la cererea depusă la operatorul vâlcean de distribuţie a apei şi servicii de canalizare prin care solicitam să ni se înmâneze notele de fundamentare şi referatele justificative care au stat la baza achiziţiei, documente legale care stau OBLIGATORIU la baza oricărei proceduri de achiziţie publică. Altfel, orice explicaţie oferită contibuabililor de către Apavil în privinţa oportunităţii achiziţiei din bani publici, cel puţin, e lovită de nulitate.
Directorul general al SC Apavil SA, Cristian Jianu, semnează cu nonşalanţă, cam de două ori pe an, majorări la tarifele serviciilor pe care le prestează societatea păstorită cu aleasă grijă... pentru banul public.
Octavian Herţa se contrazice... cu propriile acte!
Săptămâna trecută, am publicat încă un articol cu titlul “ISU Vâlcea ridiculizează ipoteza «teroriştilor», invocată de Apavil!”. Autorul acestui articol îşi menţine termenii relatării dialogului cu specialistul în relaţii publice de la Apavil, Octavian Herţa. În fapt, purtătorul de cuvânt al societăţii vâlcene cu capital public nu a făcut altceva decât să reitereze verbal ceea ce ni se comunicase şi în scris, oficial (Răspunsul SC Apavil SA nr. 2187 din 24 ianuarie 2014, la cererile noastre nr. 22, 32, 33 şi 34) la solicietarea noastră de a fi făcut public numărul şi amplasamentul hidranţilor de pe reţelele administrate de societate. “(...) Vă rugăm să precizaţi un obiectiv pentru care doriţi să aflaţi situaţia exactă, iar, în urma documentării, vă vom informa corespunzător. Notă: harta hidranţilor stradali şi datele privind reviziile nu se numără printre informaţiile publice (...)”!?! Nu (doar) noi am sesizat absurdul răspunsului, ci şi Comandantul ISU Vâlcea, col. Adrian Mesescu. “Dimpotrivă! Inclusiv hidranţii subterani trebuie cel puţin delimitaţi vizibil, astfel încât să nu fie acoperiţi, fie prin parcarea de autovehicule, fie prin asfaltări sau alte situaţii care îngreunează intervenţia la incendii”, ne declara săptămâna trecută col. Mesescu.
Nota bene!
Dincolo de toate aceste aspecte, dar şi de foarte multe altele, asupra cărora nu am mai revenit, reprezentanţii Apavil şi cei ai acţionarilor acestei societăţi trebuie să admită că intrigă tot mai mult modul în care sunt cheltuiţi banii publici la societatea cu pricina. Cu ajutorul specialiştilor, vom continua prezentarea şi analiza datelor puse la dispoziţie, în ciuda oricăror presiuni sau ameninţări, fie ele şi voalate, la care suntem supuşi mai nou şi din partea unor deţinători de firme ce au avut parte de câştiguri substanţiale în urma unor afaceri cu oportunitate şi preţuri incerte pe banii vâlcenilor.
