Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European (LIBE) a aprobat raportul eurodeputatului PDL Marian-Jean Marinescu privind introducerea unui instrument de sprijin financiar pentru frontiere externe şi vize cu 36 de voturi pentru, 8 împotrivă si 4 abtineri. Sprijinul financiar a fost negociat de raportorul Marinescu la 2,76 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Autorul raportului a evidenţiat importanţa unei arhitecturi unitare a frontierelor externe şi a unor standarde comune la nivelul Uniunii, care să permită interoperabilitatea, coordonarea şi compatibilitatea între sistemele de securitate la graniţele cu ţări terţe, precum şi a unui set de indicatori pentru evaluarea aplicării dispoziţiilor regulamentului.
”Prin aplicarea unor măsuri şi a unor standarde comune de securitate, precum şi printr-o abordare coordonată privind infrastructura, echipamentele folosite, sistemele IT etc., putem evita fragmentarea şi duplicarea resurselor între diferitele ţări UE. Fondurile UE vor contribui astfel la obţinerea unui nivel unitar de calitate a sistemelor de gestionare a frontierelor şi la economii generale de resurse”, a precizat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.
Raportul votat joi în comisia LIBE face parte dintr-un pachet legislativ de patru dosare privind bugetul UE, alocat afacerilor interne care vizează şi fondul pentru azil şi migraţie, precum şi instrumentul financiar care va oferi asistenţă în prevenirea şi combaterea criminalităţii. Raportul Marinescu urmează a fi dezbătut în plenul Parlamentului European şi votat în şedinţă plenară în cursul acestui an.
Raportorul Marinescu a negociat valoarea sprijinului financiar pentru frontiere externe şi vize la 2,76 miliarde de euro, din care peste jumătate va constitui asistenţă pentru programe naţionale, putând fi accesat de statele membre care aplică dispoziţiile Schengen. Fondurile vor permite crearea de către UE a unor sisteme informatice pentru gestionarea mai eficientă a traversării frontierelor de către resortisanţii ţărilor terţe şi pentru a asigura o mai bună identificare şi verificare a călătorilor („frontiere inteligente”). Programele naţionale vor fi completate cu acţiuni coordonate ale Uniunii şi cu un mecanism de reacţie rapidă, pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă.