Conducerea Oltchim a găsit o portiţă în legislaţie prin care combinatul plătea datoriile pe care le aveau la stat mai multe firme deţinute de apropiaţi, plăţile făcându-se din banii obţinuţi rambursările de TVA. Compensările se făceau, în detrimentul celor mai importanţi furnizori, pentru restanţele mai multor companii care nu ofereau combinatului materii prime sau servicii vitale, ci abonamente media, publicitate, internet, etichete etc. În anumite perioade, firmele de acest gen primeau chiar mai mulţi bani decât marii furnizori ai Oltchim, care ofereau etilenă, propilenă, gaze sau energie electrică. În perioada iunie 2004-ianuarie 2005, 10 firme au „beneficiat” de o astfel de compensare a datoriilor prin TVA.
Mecanismul pe care l-a folosit Oltchim pentru a direcţiona sute de miliarde către conturile unor societăţi alese „pe sprânceană” nu este unul extrem de complicat. Oltchim solicita Direcţiei Judeţene a Finanţelor Vâlcea rambursarea TVA-ului, rezultat din diferenţa sumelor obţinute din plăţi către furnizori şi încasări de la clienţi. În acelaşi timp, combinatul avea datorii către diverse firme, care, la rândul lor, nu îşi plătiseră dările şi impozitele. Astfel, combinatului i se rambursa TVA-ul într-un mod condiţionat: după ce îşi plătea propriile restanţe la stat, trebuia să aleagă alte companii la care avea datorii şi să plătească din banii primiţi de la stat sub formă de rambursare de TVA o anumită sumă, în contul restanţelor acestora către Finanţe. Oltchim a ales să aplice această măsură şi pentru companii care nu ofereau combinatului materiile prime şi ale căror servicii nu influenţau activitatea societăţii.

Parte din companiile ale căror datorii către stat au fost compensate cu TVA-ul de la Oltchim ofereau servicii care nu influenţau activitatea combinatului: Etalon (publicitate), Conphys (etichete, cărţi de vizită), Onix (abonamente internet), Padem (mănuşi pentru lăcătuşi). Structurile acţionariatelor acestor firme cuprind, în majoritate, persoane apropiate fostei conduceri a Oltchim SA. În următoarele numere ale publicaţiei noastre vom prezenta lista completă cu firmele care au „beneficiat” de compensări a datoriilor prin rambursări de TVA.

SC Oltchim SA

Combinatul chimic vâlcean, aflat în plină procedură de insolvenţă, a strâns, de-a lungul timpului, un record de datorii. „Oltchim a bătut toate recordurile, nu există nicio altă unitate din industria prelucrătoare care să fi avut vreodată o datorie atât de mare. 793 de milioane de euro este datoria acumulată în decursul timpului de Oltchim şi situaţia este agravată şi de faptul că, practic, toate activele sunt ipotecate, societatea a mers în pierdere”, a spus fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian. Cele mai mari restanţe sunt la Electrica (150,2 milioane de euro), AVAS (123,5 milioane de euro), BCR (78,7 milioane de euro), Banca Transilvania (37,5 milioane de euro) şi CFR Marfă (26,3 milioane de euro). Materiile prime de care are nevoie Oltchim sunt etilenă, propilenă (date de Arpechim), sare şi calcar. La acestea se adaugă curentul, gazele şi transportul feroviar de care are nevoie societatea pentru a funcţiona. În perioada iunie 2004-ianuarie 2005, nu s-a făcut nicio compensare a datoriilor din TVA-ul rambursat către vreo societate care oferea combinatului aceste materii prime sau servicii.

SC Protectchim SRL

Compania a fost înfiinţată în 2003, avându-l ca administrator pe Nicolae Enache. De-a lungul timpului, Protectchim a oferit combinatului servicii de modernizări şi mentenanţă. În perioada iunie 2004 - ianurie 2005, Oltchim a plătit, în fiecare lună, din TVA-ul rambursat combinatului de către stat, datoriile acestei companii. În total, Protectchim a primit 28.744.459.444 de lei vechi.

SC Designro SA

Firma Designro, înfiinţată tot în 2003, i-a avut ca administratori pe Constantin Roibu şi Nicolae Radu Olaru, fostul directorul general adjunct producţie şi investiţii al combinatului. În doar trei luni din perioada analizată, compania a primit de la Oltchim 6.195.531.368 de lei vechi. Serviciile oferite de Desingro Oltchimului au fost de proiectare. „Designro este fosta secţie de proiectare a Oltchimului, deci oamenii erau plecaţi tot din Oltchim şi s-a făcut externalizarea, cu ocazia reducerilor de personal. Protectchim era fosta secţie de construcţii care s-a externalizat din Oltchim, tot în ideea de reducere a personalului. Deci erau tot fostele secţii ale Oltchimului care au fost, mă rog, o decizie care a fost luată de către Guvern la vremea respectivă, ca aceste activităţi conexe şi de întreţinere să fie externalizate”, a precizat Roibu.

SC Etalon SRL

Acţionarul majoritar al companiei este Mădălina Iliescu, soţia fostului secretar de stat Valentin Iliescu. Etalon l-a susţinut mediatic pe Constantin Roibu, promovând activitatea acestuia în calitate de director general al Oltchim. În ianuarie 2005, Constantin Roibu a direcţionat către stat, în contul companiei lui Iliescu, suma de 712.175.045 de lei vechi. Serviciile pe care Etalon le-a oferit Oltchimului au fost de publicitate. Firma a avut în 2012 contracte cu societăţi de stat şi primării din judeţul Vâlcea de circa 1.500.000.000 de lei vechi, cei mai mulţi bani fiind plătiţi de Oltchim.

SC Onix SRL

Compania este deţinută de Veronel Lungu, asociat şi în firma Mentchim. Onix a oferit Oltchimului servicii de internet, iar în perioada iulie - decembrie 2004, firma a primit peste 10.000.000.000 lei vechi, din TVA-ul rambursat al Oltchimului.

SC Oltquino SA

Printre administratorii companiei se află şi Nicolae Stănciugel, contabilul şef de la Oltchim, numit în locul actualului director economic Alin Smeu. Compania a oferit combinatului produse precum lindan şi metanol. Roibu a direcţionat în trei luni, din perioada iunie 2004-ianuarie 2005, 3.282.446.752 de lei vechi din TVA restituit.

SC Conphys SRL

Compania este deţinută de soţii Şteflea. Conphys a oferit combinatului servicii precum realizarea de etichete, cărţi de vizită, benzi, cutii. Soţii Şteflea au primit de la combinatul vâlcean, în contul datoriilor către stat, suma de 3.282.446.752 de lei vechi, în trei luni din perioada analizată.

SC Sett SRL

Societatea este deţinută de Cătălin Vameşu. Firma a oferit Oltchimului servicii de montat şi izolat conducte, montat jgheaburi, instalaţii pilot, lucrări de demolare a instalaţiilor. În două luni, firma lui Vameşu a primit din TVA-ul rambursat al Oltchimului 197.409.538 de lei vechi.

SC Padem SRL

În septembrie 2004, companiei i-au fost achitate datorii către stat în valoare de 145.856.177 de lei vechi, într-o singură lună. Padem a oferit Oltchimului mănuşi pentru muncitorii angajaţi pe postul de lăcătuşi.

Uzinele Sodice Govora

Compania a oferit combinatului chimic vâlcean materia primă, sodă calcinată. În cele şapte luni analizate, s-a făcut o singură compensare a datoriilor prin TVA rambursat al Oltchimului, în valoare de 10.134.924.866 de lei vechi.

Creditorii insolventei Oltchim au de recuperat 793 milioane de euro

Combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) a intrat în insolvenţă la începutul anului 2013, iar datele arată că au fost acceptate în total creanţe de 793 milioane de euro. Aceasta este una dintre cele mai mari datorii acumulată de o firmă românească ajunsă în insolvenţă, iar statul este principalul afectat, urmând să piardă mai multe sute de milioane de euro în urma procedurii.„O mare parte din aceste datorii se vor şterge pentru că nu se poate găsi cineva destul de aventuros încât să preia o societate cu datorii 793 milioane de euro“, spune Gheorghe Piperea, reprezentant al firmei Rominsolv, administratorul judiciar al Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT). Statul ar putea pierde peste 400 milioane euro din insolvenţa Oltchim, în condiţiile în care alături de firmele pe care le controlează, Electrica, CFR Marfă şi AAAS (fost AVAS), sumele înscrise în tabelul creditorilor cumulează 473 mil. euro, iar o mare parte a sumelor nu sunt garantate. BCR şi Banca Transilvania vor recupera numai o parte din creanţele de 78,7 milioane de euro şi respectiv 37,5 milioane de euro. Mai mulţi parteneri comerciali, care nu erau acoperiţi de garanţii, vor pierde aproape tot, printre aceştia numărându-se CET Govora şi CFR Marfă, cu creanţe de 31,78 mil. euro şi respectiv 26,3 mil. euro, dar şi firme străine ca MFC Commodities GmbH şi Kronos Worldwide Limited, înscrise cu 34,1 mil. euro şi respectiv 11,78 mil. euro.