Se spune că pământul strămoşilor este cel la care trebuie să ne întoarcem. Emoţia amintirilor, frumuseţea roditorului Drăgăşani şi calitatea vinurilor degustate în împrejurimi au determinat familia lui Valeriu Stoica să restaureze conacul familial şi să redea farmecul de odinioară al viei rămase în paragină. Citiţi un reportaj despre Avincis sau povestea strugurilor crescuţi pe colina binecuvântată de Dumnezeu. În vecinătate, la Mehedinţi, o firmă germană a cumpărat în 1995 o cramă pusă pe butuci. Acum, pe cele 225 de hectare s-a înregistrat o producţie record, Crama Oprişor numărându-se printre cei mai importanţi exportatori de vinuri purtând denumirea de origine România.

La prima vedere, Valeriu şi Cristiana Stoica nu păreau a fi destinaţi să devină podgoreni. Amândoi conduc o renumită societate de avocaţi din Bucureşti. Valeriu, eminent profesor de drept, se bucură de o autoritate morală deosebită, întrucât a avut o contribuţie la procesul construcţiei democratice, după prăbuşirea regimului comunist, fiind numit ministru de justiţie, la 43 de ani. Soţia sa, Cristiana, este activă în domeniul arbitrajului comercial internaţional. Această aventură a început prin descoperirea unei pasiuni în anul 2007, când Cristiana Stoica a revenit împreună cu soţul său, Valeriu, în leagănul familiei, în regiunea Drăgăşani. Maria Râmniceanu, străbunica Cristianei, şi soţul ei, Iancu, care fusese numit în 1914 «Ofiţer al Armatei Române» de către Ionel Brătianu, fondatorul României Mari, au cumpărat în 1927 un conac în cel mai pur stil neoromânesc, stil inspirat din arhitectura ctitoriilor brâncoveneşti. În dorinţa lor de a îmbina tradiţia şi modernitatea, Valeriu şi Cristiana Stoica au încredinţat arhitectului Alexandru Beldiman misiunea de a restaura conacul familiei şi de a crea pentru cramă o inedită operă de arhitectură modernă. Alexandru Beldiman a conceput astfel un fel de navă situată pe coama dealului Dobruşa, perfect integrată în peisaj, cu zidurile sale placate cu calcar de Arnota, cu gazonul care urcă până pe acoperiş şi cu cele trei case de lemn care străjuiesc terasa. Creativitatea arhitectului a fost menită să asigure calitatea vinificaţiei, ţinând seama de imperativele acestui proces şi de circulaţia fluxurilor prin gravitaţie. O impresionantă rampă de acces subteran şi un tunel amplu permit comunicarea optimă cu spaţiile tehnice.

Ambiţia calităţii

Pentru a construi pe termen lung personalitatea viei lor, Valeriu şi Cristiana Stoica au apelat la serviciile tânărului şi talentatului oenolog francez Ghislain Moritz, în vârstă de 26 de ani. Ghislain, proaspăt absolvent al Universităţii din Dijon, a dobândit experienţă în vinificaţie, lucrând în Franţa, la Domaine Devillard în Bourgogne şi în Portugalia, la Conceito da Veiga, în valea Douro. El a fost sedus de tentaţia aventurii într-o ţară apropiată cultural de Franţa, care are potenţialul de a deveni în scurt termen un actor recunoscut pe “Planeta Vinurilor”. Viţei de vie i se acordă toată atenţia. De la sosirea sa, Ghislain şi-a consacrat, împreună cu inginerul agronom Gheorghe Lixandru, întreaga energie, pentru a lucra pământul prin arături între rânduri şi între viţe, pentru a elimina erbicidele şi îngrăşămintele de sinteză şi a mări intervenţiile în timpul lucrărilor în verde, permiţând astfel viţei să restituie cât mai multe din caracteristicile solului. Trasabilitatea vinului este desăvârşită. Fiecare parcelă a fost identificată cu grijă şi valorizată. Productivitatea, între 35 şi 45 de hectolitri la hectar, în funcţie de parcelă, este comparabilă cu aceea a podgoriilor celor mai exigente. Desigur, culesul este manual, în lădiţe de mică dimensiune, în apropierea cramei situată chiar în centrul domeniului, astfel încât este asigurată prelucrarea imediată a strugurilor. De la prima privire, aşezarea Vilei Dobruşa, unde sunt produse vinurile Avincis, se înfăţişează ca o colină binecuvântată de Dumnezeu. Această vie potrivită ca mărime (30 de ha plantate) ocupă practic tot dealul, precum şi coastele sale care coboară în pantă dulce spre văi. Expunerea la soare este excepţională, platoul absoarbe primele raze de soare ale zilei şi le păstrează pe ultimele. Precipitaţiile anuale ating o medie de 580 mm, comparabilă cu cele din marile podgorii din Champagne, Castilia, Chile şi Napa Valley.

Peste 30% creştere a producţiei

Avincis Vinuri, companie la care avocaţii Valeriu Stoica şi Cristiana Irinel Stoica sunt asociaţi majoritari, are anul acesta o producţie de 95.000 de litri de vin, în creştere cu 33% comparativ cu recolta din 2012. „Anul 2013 a fost un an mai ploios decât 2012, dar fără exces în zona noastră. Asta explică o producţia mai ridicată pe hectar. În plus, producţia noastră a crescut deoarece câteva hectare de vie au intrat pe rod, pentru primul an de producţie“, a spus Ghislain Moritz. Avincis deţine 30 de hectare de vie, la Drăgăşani (judeţul Vâlcea), regiune care a mai atras şi alţi investitori, cum este cazul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, care deţine firma Măr SRL (cu vinurile Casa Isărescu). Firma Avincis Vinuri SRL a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 2,3 mil. lei (0,5 mil. euro).

Vin nemţesc record în podgoria de la Oprişor-Mehedinţi

În comuna Oprişor, unde o firmă germană a plantat viţă de vie pe o suprafaţă de 250 de hectare, anual, peste 3 milioane de litri de vin sunt vânduţi în toată lumea. Acum, campania de recoltare este în toi, iar producţia de struguri de anul acesta este peste aşteptări. Sătenii din Oprişor sunt angajaţi ca şi zilieri pe podgorie, iar zilele acestea muncesc zi lumină. Pentru fiecare lădiţă de struguri culeasă, zilierii primesc 1,20 lei. „Pentru mine e bine, am un loc de muncă. Am cu ce să ţin copiii la şcoală!”, a spus un bărbat imediat ce a ridicat capul de sub butaşul de vie din podgorie. „Suntem mulţumiţi şi de muncă şi de struguri, de tot”, a spus o altă femeie şi ea la cules de struguri. Alţi săteni din Oprişor au fost mai norocoşi. Angajatorul german le-a asigurat şi carte de muncă. Pentru firma cu capital german, anul 2013 este unul foarte bun, întrucât producţia este spectaculoasă. „Este un an viticol foarte bun. Producţia este foarte bună. Noi o să obţinem aproximativ 10-11 tone la hectar. Avem 250 de hectare pe rod. Acumulările de zahăr sunt foarte bune, avem 280 de grame de zahăr pe litru”, a explicat şeful de fermă Toni Gugă. După ce sunt culeşi, strugurii sunt transportaţi la cramă, acolo unde alţi angajaţi reuşesc să prepare reţete deosebite, de multe ori premiate la concursurile internaţionale. Şefa cramei, Veronica Gheolgiu, a explicat cum de la Oprişor a ieşit un vin cu miros de cafea proaspăt prăjită. „Un vin obţinut din struguri Syrah. Suntem prima firmă care în 2001 am plantat acest soi în România. Este un vin care se pretează pentru zona noastră. Un vin care dă foarte multă aromă de cafea proaspăt prăjită, condimente, un vin plăcut. Capacitatea noastră este de trei milioane de litri. Anul acesta o să producem 2,8-2,9 milioane de litri”, a spus şefa cramei. Producţia de vin de la Oprişor este scoasă la export. 400.000 de litri ajung în fiecare an la firma mamă din Germania. Soiurile de pe plantaţia de la Oprişor sunt la roşu: Pinnot Noir, Merlot şi la cele albe sunt Tămâioasa Românească, Cabernet, Sauvignon, Chardonnay, Riesling.

Premii pentru vinurile mehedinţene

Crama Oprişor a obţinut două medalii, o medalie de aur şi una de argint, la concursul “Vinurile Primăverii”, organizat de Vinul.ro şi OSR 2011, în 2012, la Festivalul Provino din Cluj. Vinurile premiate atunci de la Crama Oprişor sunt Rusalca Alb 2011, medaliat cu aur şi Miastru Feteasca Neagră 2011, medaliat cu argint. Crama Oprişor este o investiţie începută în anul 1999, concretizată într-o cramă modernă şi o plantaţie nouă de viţă de vie de aproximativ 252 de hectare. Zona este recunoscută ca fiind una dintre cele mai bune regiuni pentru producerea vinurilor de mare calitate din România. Astăzi, Crama Oprişor se numără printre cei mai importanţi exportatori de vinuri purtând denumirea de origine România. În urmă cu 25 de ani, la Oprişor erau plantate o mie de hectare de viţă de vie. În Mehedinţi, la momentul actual sunt patru crame, doar una având capital autohton. Celelalte au investitori nemţi sau francezi care au prins gustul vinului făcut pe pământul românesc.Crama de la Oprişor este deţinută de brandul nemţesc Reh-Kendermann, fondat de Carl Reh, cunoscut nu doar ca cel mai important exportator al vinurilor germane în întreaga lume, ci şi cel mai mare importator de vinuri străine în Germania. În 1995, Reh-Kendermann a făcut în România şi primul pas pentru extinderea spre Europa de Est, prin cumpărarea unei crame la Oprişor (Mehedinţi) şi apoi prin replantarea a 250 de hectare de viţă de vie într-una dintre cele mai bune regiuni viticole din această parte a lumii.