Edilii municipiilor reşedinţă de judeţ din regiune au uitat, aproape în totalitate, să mai dea raportul de activitate în faţa alegătorilor. O singură rază de speranţă vine din Craiova, unde Lia Olguţa Vasilescu a prezentat un raport privind starea economică, socială şi de mediu în municipiu. În Râmnicu Vâlcea, cu alesul liberal Emilian Frâncu reţinut pentru luare de mită, cei doi viceprimari se îmbie unul pe celălalt la completarea raportului, în timp ce la Slatina, Târgu Jiu şi Drobeta Turnu Severin astfel de acte nu au mai trecut prin mâna aleşilor din aceste municipii de ani buni. Spaţii verzi în care sunt incluse şi cimitirele, subvenţii minime şi investiţii reduse în serviciile acordate populaţiei fac din Oltenia un loc în care nu prea îţi vine să te stabileşti.
Craiova, dezastru pe infrastructura de apă/canal
În Cetatea Banilor, cea mai mare problemă pare să o constituie infrastructura de apă/canal din municipiu, în condiţiile în care nici măcar instituţiile publice din oraş nu beneficiază, în mai multe cazuri, de aceste utilităţi. „Reţeaua publică de distribuţie are o vechime cuprinsă între 20 şi 99 ani, are o lungime de 459,51 km, fiind realizată din conducte de fontă cenuşie, azbociment, oţel, beton armat precomprimat, fontă ductilă şi polietilenă, cu diametre cuprinse între 100 şi 1.000 mm. Numărul total al branşamentelor utilizatorilor la reţeaua publică de distribuţie este de 33.187 buc., din care 29.535 buc. la populaţie, 3.292 buc. pentru agenţi economici şi 360 buc. pentru instituţii.
Gradul de contorizare a branşamentelor de apă este de 85% la populaţie, 81% pentru agenţi economici şi de 70% pentru instituţii.
SC Compania de Apă Oltenia SA a facturat în anul 2012 în Municipiul Craiova un volum de 19.006.097 mc, cu o valoare de 44.611.159 lei (fără TVA).
Reţeaua de canalizare din municipiul Craiova este realizată în sistem mixt, zona centrală şi de nord-est fiind realizată în sistem unitar, iar zona de nord-vest şi de sud în sistem divizor.
Lungimea reţelei de canalizare este de 427 km, din care cca. 40 km este realizată din tubulatură cu secţiune vizitabilă (diametru mai mare de 1.500 mm). Lungimea reţelei de canalizare este de 427 km, din care cca. 40 km este realizată din tubulatură cu secţiune vizitabilă (diametru mai mare de 1.500 mm).
Numărul total al racordurilor utilizatorilor la reţeaua publică de canalizare este de 26.364 bucăţi, din care 23.762 bucăţi pentru populaţie, 2.247 bucăţii pentru agenţi economici şi 355 bucăţi pentru instituţii. SC Compania de Apă Oltenia SA a facturat în anul 2012 în Municipiul Craiova un volum de 15.480.629 mc, cu o valoare de 12.446.164 lei (fără TVA)”, se arată în raportul edililor craioveni.
Râmnicul „la loc de verdeaţă, la loc de odihnă...”
Un studiu întocmit în vara acestui an de către Institutul de Politici Publice plasează Râmnicu Vâlcea drept cel mai sărăcăcios oraş în privinţa suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor: doar 4 metri pătraţi. Asta, în condiţiile în care reprezentanţii Primăriei Rm. Vâlcea trec de ani buni la acest capitol şi cimitirele din oraş. Situaţia transmisă în aprilie către IPP Bucureşti stârneşte chiar şi acum controverse între reprzentanţii partidelor din Consiliul Local. „Da, la spaţii verzi stăm foarte prost: Ştiu că s-au transmis aceste date către IPP, dar nu cred că au mai fost introduse şi cimitirele la spaţii verzi”, susţine viceprimarul Eduard Vârlan. Acesta este repede contrazis de consilierul Cosmin Constantinescu: „Nu cred că au fost scoase cimitirele. Erau prinse la spaţii verzi şi în 2012 când eram eu viceprimar şi nu cred că au fost excluse acum. O inventariere a spaţiilor verzi aflate pe domeniul public se face foarte greu. Nu ştiu dacă avem doar patru metri pătraţi pe cap de locuitor, dar într-adevăr municipiul este deficitar la acest aspect”, recunoaşte consilierul PDL.
„Media suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor în municipiile din România a rămas aceeaşi în ultimii ani - 13 mp/locuitor, deşi România ar fi trebuit să se conformeze până la 1 ianuarie 2010 normei europene de 26 mp/locuitor.
Trei municipii reuşeau să depăşească norma minimă europeană impusă la sfârşitul anului 2012: Braşov - 29 mp/locuitor, Craiova - 28 mp/locuitor şi Botoşani - mp/locuitor. Municipiile cu cea mai mică suprafaţă verde/locuitor sunt: Râmnicu Vâlcea - 4 mp/locuitor, Tulcea - 4 mp/locuitor, Oradea - 5 mp/locuitor, Giurgiu – 6 mp/locuitor, Drobeta Turnu Severin - 6 mp/locuitor şi Târgu Jiu - 6 mp/locuitor.”- confirmă şi Elena Iorga, director de programe în cadrul IPP.
Deşeurile, provocare pentru anii următori
Managementul integrat al deşeurilor (în prezent mai cunoscut drept serviciul de salubritate gestionat la nivel local, care reprezinta doar o componentă a sistemelor integrate de management al deşeurilor) reprezintă domeniul care va ridica pe viitor cele mai mari provocări în contextul regionalizării: o parte dintre atribuţii au fost deja preluate de Consiliile Judeţene odată cu accesarea de proiecte privind sistemele integrate de management al deşeurilor prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, în timp ce alte atribuţii ramân încă la consiliile locale, care le-au delegat în cele mai multe situaţii catre operatori privaţi, prin concesiune. Până în prezent, au fost accesate proiecte europene pentru sisteme de management integrat al deşeurilor în valoare totală de 503 milioane euro în jumătate dintre judeţele ţării.
În Cetatea Banilor, cea mai mare problemă pare să o constituie infrastructura de apă/canal din municipiu.
Presiune financiară pentru apă
Sistemele de alimentare cu apă şi canalizare au constituit, de asemenea, o prioritate în materia investiţiilor în infrastructura de servicii comunitare de utilităţi publice, în acest caz beneficiarul eligibil fiind un operator regional - o societate comercială ai cărei acţionari sunt unităţile administrativ teritoriale de pe raza judeţului în care operează societatea respectivă. Investiţiile în acest serviciu au fost cele mai mari în actualul exerciţiu financiar - aproximativ 2,8 miliarde euro, doar 3 judeţe fiind în prezent absente de pe harta investiţională în infrastructura de apă şi canalizare: Vaslui, Sălaj şi Ialomiţa.
Vâlcenii au investit în termoficare
Măcar la un punct, Vâlcea se dovedeşte cu un pas înaintea altor judeţe din regiune, investiţiile în sistemul de termoficare urbană fiind singurele realizate în Oltenia. Mai mult, nivelul acestora este unul important, de 122,6 milioane lei până în prezent. „Într-adevăr, la capitolul termoficare, graţie proiectelor depuse de CET Vâlcea şi CJ Vâlcea, putem spune că stăm bine. Din această toamnă se va trece şi la reabilitarea reţelei care străbate Râmnicul, aşa că în privinţa aceasta suntem liniştiţi”, confirmă vicele Vârlan. În paralel, la Târgu Jiu, lipsa unei viziuni în acest sens a autorităţilor a făcut ca populaţia să opteze pentru alte soluţii mai eficiente din punct de vedere al costurilor (centrale de cartier, de bloc etc.)
Mehedinţiul iese în faţă prin drumuri
Judeţul Mehedinţi reuşeşte să să facă vizibil prin fondurile investite în structura de drumuri din zonă, nu mai puţin de 172 milioane lei intrând în refacerea acestora până în aprilie 2013. Comparativ cu această sumă, Vâlcea abia se zăreşte pe harta regiunii. De altfel, la nivelul municipiilor care au angajat lucrări majore de modernizare a drumurilor în anul 2012, în raportul IPP figurează: Drobeta Turnu Severin (44%), Slatina (13%) şi Târgu Jiu (9%). Râmnicu Vâlcea nu a raportat nicio lucrare de modernizare făcută în cursul anului trecut.
