Celebrul proces al „Căpitanului” s-a ţinut în clădirea Teatrului, completul de juraţi fiind alcătuit din 12 persoane, printre care şi un bâtrân pe nume Ion Preoteasa, din satul Cacoţi, comuna Livezile.
Corneliu Zelea Codreanu, şeful Mişcării Legionare, a fost achitat pentru crimă de un complet de juraţi din Drobeta Turnu Severin în anul 1925. Cel puţin aşa susţine scriitorul şi jurnalistul Ion Critoiu într-o lucrare a sa din „Historia”. Ion Cristoiu realizează o reconstituire detaliată a unui moment crucial pentru Mişcarea Legionară: procesul de la Turnu Severin, din mai 1925, în urma căruia Corneliu Zelea Codreanu e achitat, deşi împuşcase mortal un om şi rănise grav alţi doi. Între atuurile dosarului „Historia”, un grupaj de fotografii cu o istorie senzaţională. Sâmbătă, 25 octombrie 1924, ora 12.30, România e zguduită de ceea ce istoria va consemna drept asasinarea prefectului de Poliţie Iaşi, Constantin Manciu, de către viitorul lider al Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Şapte luni mai târziu, la finalul unui proces furtunos, desfăşurat la Turnu Severin, cei 12 juraţi îl achită pe Codreanu.
Începutul mitului: criminalul-erou
Sâmbătă, 25 octombrie 1924, ora 12.30, România e zguduită de ceea ce istoria va consemna drept asasinarea prefectului de Poliţie Iaşi, Constantin Manciu, de către viitorul lider al Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Şapte luni mai târziu, la finalul unui proces furtunos, desfăşurat la Turnu Severin, cei 12 juraţi îl achită pe Codreanu.
Pus imediat în libertate, acesta e primit ca un erou în toate gările de pe traseul Turnu Severin-Iaşi. E începutul mitului Zelea Codreanu – iar Ion Cristoiu demonstrează că naşterea Legiunii Arhanghelului Mihail, în iunie 1927, îşi are explicaţia tocmai în momentul 26 mai 1925, când Codreanu primeşte achitarea, deşi omorâse un om: „La Turnu Severin, aşadar, s-a convins C.Z. Codreanu că gestul extrem poate fi, cu asumarea tuturor riscurilor, producător de capital politic uriaş. Gesturile extreme (crima, bătăile cu forţele de ordine) vor fi unul dintre principalele mijloace de acţiune ale Mişcării Legionare într-o Românie de politicieni care foloseau violenţa în hotarele prudenţei. Şi din 24 iunie 1927 destinul lui Codreanu a fost marcat de riscuri din care a ieşit nu numai nevătămat, dar şi tot mai puternic. Până în anul fatidic 1938, când a riscat din nou şi a pierdut”, notează Ion Cristoiu. În mai 1938, Codreanu a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică, însă, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938 a fost omorât, împreună cu alţi 13 deţinuţi, de jandarmii care îi transportau la închisoarea Jilava. Se pare că ordinul a fost dat de Carol al II-lea, deşi motivul invocat iniţial a fost „încercarea de evadare”.
Mărturii inedite de la proces
Radiografia detaliată a procesului – desfăşurat în intervalul 20-26 mai 1925, în sala Teatrului din Turnu Severin, în prezenţa unui număr impresionant de susţinători – conţine şi o istorie cu totul inedită: cea a unui set de fotografii-cărţi poştale care a traversat vremurile şi care a ajuns la Ion Cristoiu, prin bunăvoinţa unui cititor al revistei „Historia” – Sever Lilică Bojneag, de profesie economist, din Turnu Severin. Fotografiile, de o valoare istorică excepţională, au fost făcute imediat după proces, reprezentative fiind pentru atmosfera în care se desfăşurase acesta. În fotografii, Codreanu în costum popular; Codreanu şi ceilalţi cinci studenţi acuzaţi de complicitate, în mijlocul juraţilor, Codreanu şi logodnica sa, Elena Ilinoiu, apărătorii lui Codreanu – profesorii A.C. Cuza şi Gh. Şumuleanu – în mijlocul studenţilor şi al severinenilor, tatăl lui Codreanu şi sora acestuia etc. O observaţie se impune: printre alte mijloace de propagandă folosite cu brio de Mişcarea Legionară se număra şi realizarea şi distribuirea unor fotografii de tip carte poştală despre evenimente cruciale din viaţa organizaţiei. Procesul de la Turnu Severin a fost, cu adevărat, un moment esenţial în istoria viitoarei Legiuni. Mai mult, una dintre cărţile poştale reproduce un text scris de Corneliu Zelea Codreanu pentru unul dintre juraţi: moş Ion Preoteasa. Viitorul Căpitan îi mulţumeşte acestuia pentru că s-a pronunţat în favoarea achitării. Parcurgerea presei timpului face uşoară reconstituirea completului de juraţi care l-a achitat pe Codreanu: între cei 12 s-a numărat, astfel, şi Ion Preoteasa, din satul Cacoţ, comuna Livezile, judeţul Mehedinţi. Drept recunoştinţă, Corneliu Zelea Codreanu i-a dăruit lui Ion Preoteasa setul de fotografii-cărţi poştale de la proces. Şi, câţiva ani mai târziu, în 1935, Codreanu l-a mai recompensat şi apărându-l ca avocat într-un proces ţinut la Bucureşti. Fotografiile, considerate comoară de familie, au ajuns în proprietatea nepotului lui Ion Preoteasa, Nicolae Preoteasa, astăzi în vârstă de 90 de ani.
