Răcari-Dolj şi Corabia-Olt tind să devină în viitorul apropiat două puncte de interes maxim pe harta turistică a Olteniei. Autorităţile doljene consideră că actuala campanie de cercetări derulate la şantierul arheologic de la Răcarii de Jos, finanţată din bugetul Consiliului Judeţean, a condus la descoperiri importante, castrul roman putând fi transformat într-un atu al judeţului din punct de vedere turistic. De altfel, preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a anunţat nu cu mult timp în urmă că administraţia locală intenţionează să exploateze la maxim potenţialul castrului roman scos la iveală de strădania arheologilor.
Parc cu tematică istorică
Planurile conducătorului forului administrativ judeţean din Dolj includ realizarea unui parc interactiv pe actualul sit arheologic, oferind astfel curioşilor posibilitatea de a testa viaţa de cazarmă romană pe viu. „Ne aflăm într-un loc în care Muzeul Olteniei şi Consiliul Judeţean Dolj lucrează de mai mulţi ani într-un sit arheologic deosebit de important, care se întinde pe o suprafaţă de 2,5 hectare. Acest castru roman de la Răcari este al doilea ca mărime după cel de la Slăveni, din judeţul Olt. În incinta castrului de la Răcari a fost semnalată prezenţa unei unităţi auxiliare de călăreţi romani de origine maură, cunoscută sub denumirea de «Numerus Maurorum», aceeaşi unitate fiind semnalată şi la Craiova, în legătură probabilă cu castrul de la Pelendava. Au ajuns aici în perioada imediat următoare cuceririi Daciei de către romani, ei asigurând practic patrula şi paza noilor aşezări cucerite. Suntem într-un punct în care vrem să dezvoltăm un parc arheologic vizitabil. Acest şantier arheologic are toate ingredientele: este situat foarte aproape de drumul european Craiova-Filiaşi, are drumul judeţean care leagă Răcariul de Scăeşti şi, în vecinătatea castrului, se află calea ferată. În anii viitori, pe banii Consiliului Judeţean, dar în special pe fonduri europene, vom încerca să reconstituim cumva ceea ce a însemnat la acea vreme acest castru roman. Adică o zonă de cazarmă, o zonă de comandament militar, o zonă de grajduri pentru cai, etc. Toată această zonă o vom amenaja de o manieră interactivă, în care copiii şi profesorii să poată veni pentru a studia istoria chiar la faţa locului”, a afirmat Prioteasa. Castrul de la Răcari, în prezent unul dintre cele mai importante monumente arheologice din judeţul Dolj, a fost edificat în perioada războaielor daco-romane şi lărgit ulterior, în a doua jumătate a secolului al II-lea, fiind reconstruit din piatră la începutul secolului al III-lea. Fortificaţia are forma unui dreptunghi cu latura mare de 170 de metri şi latura mică de 140 de metri, în colţurile căruia se aflau turnuri de supraveghere. În interiorul castrului, pe lângă clădirea comandamentului, au fost construite barăci pentru cazarea soldaţilor, o magazie de alimente şi alte stabilimente.
Romanii, dotaţi cu cabinet medical
Planurile conducătorului forului administrativ judeţean din Dolj includ realizarea unui parc interactiv pe actualul sit arheologic, oferind astfel curioşilor posibilitatea de a testa viaţa de cazarmă romană pe viu.
Campania de cercetări pe 2013 i-a pus pe arheologii coordonaţi de arheologul expert Dorel Bondoc, de la Muzeul Olteniei, în faţa unor descoperiri inedite în zonă. Astfel, după doar o lună de săpături, „prada” ştiinţifică i-a făcut pe aceştia să realizeze că se află în faţa unui aşezământ complex. Săpăturile au adus la lumină două instrumente medicale, confecţionate din os, ceea ce le dă specialiştilor de la Muzeul Olteniei motive să creadă că ar fi existat, în incinta castrului roman de la Răcari, şi un cabinet medical, în clădirea comandamentului. Campania de anul acesta s-a concentrat pe cercetarea acestei construcţii, una de mari dimensiuni, cu fundaţii şi ziduri din piatră. „A fost descoperit un bogat material arheologic, care include, pe lângă cele două instrumente medicale, monede, fibule, ustensile pentru scris, piese de joc, chei, fragmente de ceramică, dar şi ţigle, cărămizi, cuie şi piroane. De asemenea, cercetarea clădirii comandamentului a condus la concluzia că aceasta avea şi un etaj. Drept argumente, avem grosimea neobişnuită a fundaţiilor şi a zidurilor, cele exterioare măsurând 80 de centimetri, dar şi cei trei contraforţi exteriori de la camera stindardelor, elemente pe care le justifică doar necesitatea de a susţine o construcţie de mari dimensiuni, cu două niveluri”, a explicat directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.
Sucidava intră în patrimoniul UNESCO
Cetatea Sucidava, aflată pe raza actualului oraş Corabia, va fi primul obiectiv din Olt care va face parte din patrimoniul mondial UNESCO şi al doilea din regiunea Oltenia. Cetatea romană din sudul judeţului a trecut în domeniul public al judetului Olt. Proiectul privind reabilitarea Cetăţii Sucidava, finanţat cu fonduri europene, se ridică la 3,5 milioane de euro şi presupune restaurarea şi reintegrarea cetăţii în circuitul turistic. Proiectul este finanţat 98 la sută din fonduri structurale, iar doi la sută de la bugetul local. În cadrul proiectului, se vor reconstrui zidurile, se vor reface traseele prin cetate, cu plăcuţe explicative bilingve. Totodată, va fi construit şi un muzeu, în apropierea cetăţii, unde vizitatorii să poată vedea proiecţii cu reconstituirea acesteia, dar şi obiectele de valoare găsite.
