Şapte localităţi din Oltenia nu îşi justifică existenţa pe harta administrativ teritorială. Cel puţin asta indică o analiză efectuată de Institutul de Politici Publice din România. Primăriile Tâmna- Mehedinţi şi Milcov, Voineasa, Topana, Oboga, Ipoteşti şi Vitomireşti din judeţul Olt nu reuşesc să colecteze nici măcar 25% din fondurile necesare acoperirii cheltuielilor proprii. „Câteva zeci de localităţi din România nu îşi acoperă în prezent decât un sfert din cheltuielile administrative (salarii angajaţi şi aleşi, respectiv minime cheltuieli de funcţionare), acestora Guvernul transferându-le doar în ultimul an din Bugetul de Stat aproximativ 300 milioane de lei (peste 65 milioane euro). Doar 50 de lei reprezintă valoarea medie a veniturilor proprii (provenind din taxe şi impozite locale) pe cap de locuitor în unele dintre aceste comune, în timp ce altele colectează şi de 20 de ori mai mult. Asta nu împiedică însă comunele sărace să facă cheltuieli care depăşesc de sute de ori veniturile pe care sunt capabile să le colecteze, preferând să exercite încontinuu presiune pe Consiliile Judeţene şi pe Guvern, pentru a obţine bani prin diferite alte canale (ex: fondul de rezervă, fonduri speciale ale ministerelor). În ultimii 10 ani, au apărut peste 22 de asemenea localităţi noi din ambiţia politică a unor parlamentari inconştienţi, unele dintre ele neavând, în mod evident, capacitate să reziste economic nici măcar la limita de jos. Politica păguboasă practicată de toate Guvernele României de până acum - de a trimite bani unor localităţi incapabile să încaseze contribuţiile de la propriii locuitori - este profund incorectă faţă de toţi cetăţenii acestei ţări care fac eforturi să îşi plătească taxele şi impozitele locale”, susţin autorii studiului.
Tâmna, monumentul incompetenţei administrative
În Mehedinţi, la Tâmna, unde populaţia este de 3.363 de locuitori, ponderea veniturilor proprii în totalul cheltuielilor de funcţionare este sub 25%. Cu alte cuvinte, din taxe şi impozite primăria nu reuşeşte să colecteze-încaseze decât un sfert, bani pe care îi cheltuieşte anual doar pentru funcţionare. Restul îi obţine de la CJ Mehedinţi sau de la Guvern. În aceste condiţii, se pune problema eficientizării ori prin desfiinţare şi unire cu altă comună, ori prin găsirea de soluţii în aşa fel încât să se poată gospodări singură. Prefectul de Mehedinţi, Nicolae Drăghiea, a declarat că la Tâmna, în opinia lui, avem de-a face cu un management prost. Prefectul a ţinut să explice şi să dea exemplu în acest sens, vizat fiind bineînţeles primarul Ion Cioară, primar vechi, cu 4 mandate consecutive la activ : „La Tâmna avem un management prost. Tâmna nu e o comună ce nu are posibilităţi pentru venituri de funcţionare. Gestiunea e proastă, nu ştiu să colecteze banii. Se merge pe situaţia familiilor de romi, sunt mulţi asistaţi sociali. Acum doi ani, la Tâmna, primarul Ion Cioară a făcut un monument în faţa primăriei pe care a trecut şi numele consilierilor. Păi de aşa ceva avea nevoie Tâmna? Eu zic că în Mehedinţi, în afară de câteva comune, cum ar fi Godeanu şi Cireşu, care au probleme de populaţie, nu există probleme. Nu exclud ca în viitor să se unească comunele, dar nu exclud să se înfiinţeze şi altele. Condiţia este să aibă peste 1.500 de locuitori”, ne-a declarat prefectul Nicolae Drăghiea.
Ipoteşti, comuna cu un sat
Cel mai elocvent caz al fiinţării nejustificate a unei comune este, probabil, localitatea Ipoteşti, din judeţul Olt. Comuna condusă de Ion Căpraru este compusă din satul... Ipoteşti. La 15 kilometri de Slatina, localitatea se învecinează cu la fel de falimentara comună Milcov, cei doi edili mergând de multe ori în tandem pe capul preşedintelui CJ Olt, Paul Stănescu, pentru a solicita periodic suplimentarea fondurilor. „Populaţia comunei Ipoteşti, la data efectuării recensământului populaţiei (martie 2002), era de 1.538 locuitori şi existau 490 de gospodării. În perioada interbelică satul Ipoteşti aparţinea de comuna Stejaru, fiind reşedinţa acestei comune. Aici funcţiona un mare târg de vite. Sărbătoarea anuală a agricultorilor din Ipoteşti, „Drăgaica” - căpătase faimă naţională. Aici se adunau locuitori din toate localităţile din jur, personalitaţi ale judeţului. Aveau loc serbări câmpeneşti, întreceri la trânte, căţărări, călărie, alergare. Negustorii expuneau şi vindeau mărfuri alese. Mai târziu, mai ales în perioada totalitarismului comunist, satul Ipoteşti a aparţinut când comunei Coteana, cand comunei Milcov. Prin Legea nr. 84/2004 privind înfiinţarea unor comune, s-a înfiinţat comuna Ipoteşti, prin reorganizarea comunei Milcov”, explică secretarul localităţii, Constantin Ghiţă.
Promisiune: „Regionalizarea va regla acest aspect”
Din perspectiva sa, deputatul vâlcean Vasile Bleotu vede o întărire a rolului primarului în comunitate odată cu regionalizarea, dar şi o creştere a cerinţelor pentru cei aleşi în administraţie. „Avem nevoie de primari bine pregătiţi care pot să acceseze fondurile europene şi care or putea să dezvolte climatul economic din comunele lor. Gândiţi-vă că, o dată cu regionalizarea, o să dispară treptat şi unele primării. Nu se va mai face comasarea prin referendum local, ci va fi cauzată de insolvenţa acestor unităţi administrative. Deja în România avem 25% din primării aproape în insolvenţă. Varianta pe care am discutată în ultimele luni în Parlament a fost să întărim primăriile prin alocarea unei treimi din TVA către bugetul local. Dar când într-o comună ai doar o brutărie sau un depozit de alcool şi încă două chioşcuri şi toţi fac evaziune nu ai ce să primeşti la buget. În cazul acesta, primarul ori va aplica legea pentru eradicarea evaziunii fiscale, ori va declara insolvenţa. Dacă nu vor reuşi să creeze în comune un climat economic sănătos vor rămâne fără funcţie”, explică Vasile Bleotu.
Primarii, transformaţi în vânători de evazionişti
Parlamentarul vâlcean consideră că aceasta ar reprezenta una dintre cele mai bune metode de reducere a evaziunii fiscale în ţară, nivelul de colectare al TVA-ului în România fiind mai redus decât la vecinii bulgari. În exemplul prezentat de Bleotu, gradul de colectare al TVA-ului în ţara noastră este de 11 puncte procentuale, mult sub cel al bulgarilor în condiţiile în care în România, Taxa pe Valoarea Adăugată este de 24%, în timp ce în Bulgaria este de 20%. Totodată, populaţia Bulgariei este cu aproximativ 50% mai mică decât a României. Împărţirea TVA către bugete se va face după următorul algoritm: 8% către bugetele locale, 8% către bugetul regiunii şi 8% către bugetul naţional.
Vâlcea, ţinutul primarilor datori
În Vâlcea, cu chiu cu vai, edilii reuşesc să colecteze cât să aibă bani de salarii pentru ei şi pentru subordonaţi. Cu toate acestea, vântul aprig al insolvenţei bate deja la uşile unor administraţii locale care s-au întins mai mult decât la ajungea bugetul. Astfel, comuna Voineasa se îndreaptă spre un „faliment” răsunător, în ciuda potenţialului turistic şi forestier excepţional al zonei. Investiţia în domeniul schiabil de la Vidra- Obârşia Lotrului, nedecontată nici până în prezent de la bugetul naţional, a lăsat în scriptele contabile ale localităţii o gaură de şapte milioane euro + TVA. „Dacă nu se vor deconta aceşti bani nu avem decât să declarăm insolvenţa la sfârşitul acestui an. Facturile emise de constructorul pârtiei de schi sunt primite. Nici nu aveam cum să le refuzăm. În cazul declarării insolvenţei nu văd cum se poate ieşi din această capcană. Încasările la bugetul local sunt reduse, iar plata acestei datorii s-ar întinde pe decenii întregi”, consideră viceprimarul comunei, pedelistul Giani Man. Voineasa este cea mai întinsă localitate din judeţ, aceasta acoperind o suprafaţă de 780 km pătraţi din aria munţilor dintre Olt, Jiu şi Strei. În situaţii asemănătoare se găsesc şi localităţile Prundeni, cu un deficit actual de peste 4 milioane lei, Mihăeşti, cu 3,1 milioane lei şi Laloşu, cu aproximativ 3 milioane lei datorii către furnizori. La polul opus, în judeţ mai pot fi întâlniţi aleşi locali care se zbat să aducă administraţiile locale pe linia de plutire.
5,5 milioane lei, achitaţi într-un an
Venit cu un suflu nou în administraţie, liberalul Daniel Băluţă a reuşit să aducă pe linia de plutire comuna Vaideeni, achitând într-un singur an de mandat facturi restante în valoare de 5,5 milioane lei. Noul ales al localnicilor din Vaideeni are un singur regret, faptul că a trebuit să debuteze în administaţie de la minus, nici măcar de la 0. „Am reuşit să achit în primul an datorii de aproape 5,5 milioane lei.. Pentru mine, important este să ţin Primăria Vaideeni fără datorii, departe de insolvenţă”, mărturiseşte primarul Daniel Băluţă.
Administraţia locală, fiabilă în procent de 10%
„România are astăzi aproape 3.200 de localităţi (mai multe decât Polonia - 2.800, la o populaţie dublă), ţara noastră încăpăţânându-se să nu canalizeze resursele publice (interne şi externe) către anumite zone în care să existe şi concentrare de populaţie pentru a se atinge un impact sporit, ci în cele mai îndepărtate cătune, cu câteva gospodării cărora li s-a cerut totuşi să aleagă primarul şi un întreg aparat administrativ. Doar 10% din localităţile din România îşi permit astăzi să acopere integral din venituri proprii (impozite şi taxe locale) cheltuielile de funcţionare (care se ridică în medie la aprox. 1 milion lei/an la o comună)”, sursa IPP.
