MAE salută, într-un comunicat remis marţi, faptul că Marea Cameră a CEDO a decis că statul român nu a încălcat dreptul la libertatea de asociere atunci când a respins, în 2008, înregistrarea unui sindicat al preoţilor - "Păstorul cel Bun".
„Ministerul Afacerilor Externe salută faptul că, astăzi, 9 iulie 2013, Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în hotărârea adoptată în cauza Sindicatul "Păstorul cel Bun" contra României a constatat că statul român a respectat prevederile articolului 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia), referitor la libertatea de întrunire şi asociere. Sesizarea Marii Camere a fost făcută de Guvernul român, care a contestat hotărârea pronunţată anterior de o Cameră a CEDO în ianuarie 2012”, se arată în comunicatul MAE.
„Cauza are la bază o plângerea prin care se invocă faptul că refuzul Tribunalului Craiova de a înregistra sindicatul reclamant, format în majoritate din preoţi din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, ar constitui o încălcare a libertăţii de asociere. La data de 31 ianuarie 2012, o Cameră a CEDO a pronunţat o hotărâre nedefinitivă prin care a constatat că motivele care au stat la baza deciziei tribunalului naţional nu justifică refuzul de înregistrare a sindicatului, constituind astfel o încălcare a articolului 11 din Convenţie”, precizează MAE.
Urmare a admiterii cererii de trimitere a cauzei către Marea Cameră formulată de Guvernul român şi după reanalizarea fondului, Marea Cameră a concluzionat în hotărârea definitivă pronunţată marţi că refuzul instanţei naţionale de a înregistra sindicatul reclamant este justificat, constituind o aplicaţie a principiului autonomiei cultelor religioase, potrivit căruia comunităţile religioase au dreptul de a se organiza în mod liber, potrivit propriului statut, se mai arată în comunicat.
MAE afirmă că „s-a pus accentul pe obligaţia statului de abţinere de la implicarea în organizarea şi funcţionarea cultelor religioase, respectând astfel obligaţia de neutralitate impusă de articolul 9 din Convenţie referitor la libertatea de religie”.
„În plus, s-a remarcat faptul că autorităţile statului nu au rolul de a arbitra neînţelegerile ivite între diverse comunităţi religioase şi eventualele grupări dizidente din cadrul acestora. Un alt argument reţinut de Marea Cameră priveşte faptul că legislaţia nu interzice în mod absolut formarea unor astfel de asociaţii de către membrii clerului. Singura condiţie pe care acestea trebuie să o respecte este aceea de a-şi asuma scopuri compatibile cu Statutul Bisericii Ortodoxe Române şi de a nu crea mecanisme alternative faţă de structurile tradiţionale şi procedurile decizionale existente. În concluzie, CEDO a statuat că refuzul de înregistrare a sindicatului se înscrie în marja de apreciere de care se bucură autorităţile naţionale în această materie şi, în consecinţă, nu poate fi reţinută o încălcare a articolului 11 din Convenţie referitor la libertatea de asociere”, se mai arată în comunicatul MAE.
Marea Cameră a Curţii Europeane a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, marţi, că statul român nu a încălcat dreptul la libertatea de asociere atunci când a respins, în 2008, înregistrarea unui sindicat al preoţilor - "Păstorul cel Bun".
La începutul lunii august 2012, Marea Cameră a Curţii Europene de la Strasbourg a fost sesizată de Guvernul român în legătură cu înfiinţarea sindicatului clericilor "Păstorul cel bun", contestat de Biserica Ortodoxă Română, întrucât "preoţii nu au dreptul să se angajeze în politică partinică", după ce în 31 ianuarie, cu cinci voturi "pentru" şi două "împotrivă", judecătorii Curţii Europeane a Drepturilor Omului (CEDO) au dat câştig de cauză sindicatului preoţilor din Mitropolia Olteniei - "Păstorul cel bun" - privind dreptul clericilor la libera asociere în sindicate. Concret, CEDO a stabilit că a existat o încălcare a aerticolului 11 din Convenţia Europeană privind dreptul la libera asociere.
Guvernul de la Bucureşti a solicitat reanalizarea cauzei de către Marea Cameră a Curţii Europene. În 19 iulie 2012, Curtea a acceptat trimiterea cazului "Păstorul cel bun" în faţa Marii Camere, pentru analiză. Patriarhia Română solicitase Executivului să conteste hotărârea dată de CEDO de la Strasbourg. Potrivit Patriarhiei, este vorba despre „cunoaşterea trunchiată” de către CEDO a specificului relaţiilor dintre stat şi culte în România şi ignorarea prevederilor Constituţiei României, a Legii Cultelor privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor din România şi a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române recunoscut prin Hotărârea de Guvern 53/2008, care enunţă cu claritate autonomia şi libertatea bisericii faţă de stat. Patriarhia consideră că este total eronată afirmaţia din hotărârea CEDO potrivit căreia statutul aşa-numitului sindicat nu ar contraveni prin nimic Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Legii cultelor şi canoanelor. În realitate, „sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentală şi pastorală a preoţilor, şi anume organizarea de mitinguri, demonstraţii şi greve, menţiune care contravine statutului recunoscut cultelor de către statul român de factori ai păcii sociale privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor”.
De asemenea, statutul sindicatelelor prevede respectarea prevederilor legale privind concediile de odihnă şi sărbătorile legale. În cazul clericilor, aceste zile nu pot fi libere, întrucât zilele de sâmbătă şi duminică, prima şi a doua zi de sărbătorile Sfintelor Paşti, Naşterii Domnului şi Rusaliilor, precum şi în alte sărbători legale care coincid cu sărbătorile religioase ar fi zile libere pentru clericii membri ai sindicatului, „când tocmai atunci credincioşii sunt în număr mai mare prezenţi la biserică”, a adăugat Patriarhia. Potrivit Sfintelor Canoane universale şi Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, preoţii - asemenea magistraţilor şi militarilor – „nu au dreptul să se angajeze în politică partinică, să desfăşoare activităţi economice, direct sau prin interpuşi, şi să participe la alte forme de asociere, inclusiv de tip sindical pentru a fi imparţiali şi total angajaţi în slujirea binelui comun al populaţiei”.
Potrivit Patriarhiei, o eventuală adoptare finală a acestei hotărâri de către CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constituţională şi legală a cultelor din România şi din statele membre ale Consiliului Europei, „asimilând vocaţia sacerdotală misionară cu acţiunea sindicală protestatară”. Patriarhia preciza că decizia CEDO „a trezit nedumerire în rândurile unor reprezentanţi ai altor Biserici europene”, care şi-au exprimat intenţia de a se solidariza cu statul român şi Biserica Ortodoxă Română, deoarece consideră această hotărâre un precedent inacceptabil care subminează autonomia tuturor cultelor religioase din Europa. Cultele susţin atitudinea Patriarhiei privind Sindicatul „Păstorul cel Bun” şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) „nesocoteşte autonomia cultelor religioase şi specificul vocaţiei pastorale a clerului, acceptând sindicalizarea acestuia”. Declaraţia de susţinere a fost formulată la şedinţa anuală a Consiliului, desfăşurată în 26 aprilie 2012, la Palatul Patriarhiei şi prezidată de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), PF Daniel. La şedinţa din 26 aprilie 2012, au participat, cu drept de vot, reprezentanţii celor 13 culte recunoscute în România, respectiv Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica Evanghelică Lutherană din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Biserica Creştină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul mozaic şi Cultul Musulman din România.