Senatorul vâlcean Dan Niţu a susţinut, joi, 04.07.2013, o conferinţă de presă în care şi-a prezentat raportul de activitate pentru prima sesiune parlamentară. “Sfârşitul lunii trecute a însemnat totodată finalul primei sesiuni parlamentare şi consider că sunt dator şi este corect faţă de cetăţenii în faţa cărora mi-am luat angajamentul să-i reprezint în Parlamentul României să prezint punctual şi transparent activitatea desfăşurată în aceste prime luni de mandate”, a precizat senatorul Remus Daniel Niţu.
Şase propuneri legislative în Parlamentul României
Prezentul raport de activitate reprezintă o retrospectivă a activităţii parlamentare privită sub cele două aspecte: activitatea de la nivel central (atât în cadrul comisiilor permanente, organizaţiilor de cooperare parlamentară internaţională, grupuri de prietenie, cât şi în şedinţele de plen), precum şi activitatea din teritoriu (activitatea din colegiu, activitatea din cadrul birourilor parlamentare).
I. ACTIVITATEA ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI:
A) Iniţiativă legislativă
1. Propunere legislativă privind desfiinţarea societăţilor comerciale, ONG-urilor şi fundaţiilor sub acoperire
Iniţiativa presupune desfiinţarea societăţilor comerciale, ONG-urilor şi fundatiilor sub acoperire, aparţinând serviciilor secrete, în tot sau în parte sau prin interpuşi.
Societăţile comerciale, ONG-urile şi fundaţiile trec în patrimoniul RA-APPS.
Excepţie de la prevederile prezentei legi fac societăţile comerciale controlate de SIE şi MaPN. Acestea nu vor mai avea voie să desfăşoare activităţi economice sau de altă natura pe teritoriul României.
Existenţa pe piaţă a acestor entităţi aflate sub controlul serviciilor secrete generează concurenţa neloială în raport cu alte entităţi juridice. Beneficiind de informaţii privilegiate din piaţa internă sau externă aceste societăţi perturbă activitatea din sfera de activitate specifică acestora.
Stadiu: înscrisă pe ordinea de zi a plenului Senatului.
2. Propunere legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată
Iniţiativa presupune majorarea alocaţiei de stat pentru copii de la 42 de lei la 200 de lei.
Sistemul de alocaţii de stat pentru copii ocupă un loc extrem de important în cadrul protecţiei sociale datorită influenţei pe care o exercită asupra dezvoltării în condiţii optime a copilului.
Alocaţia de stat pentru copii este cea mai longevivă prestaţie din domeniul asistenţei sociale, fiind instituită în anul 1993, scopul principal fiind acela de a suplimenta veniturile familiei pentru asigurarea unor condiţii mai bune pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor şi de sprijinire a familiilor cu copii.
Totuşi, suma alocată copiilor în acest moment este insuficientă ca acest scop să fie îndeplinit. Din anul 2009, cuantumul alocaţiei de stat pentru copii a rămas nemodificat, valoarea indicatorului social de referinţă fiind de 500 de lei. Conform datelor statistice, alocaţia pe care o primesc copiii din Romania este de 21 de ori mai mică decât alocaţia primită de copiii din Uniunea Europeană, care în medie este de 210 euro.
Stadiu: trimisă pentru avize şi raport la comisiile de specialitate.
3. Propunere legislativă pentru modificarea alin. (6) al art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
Prin propunerea legislativă a fost introdusă excepţia de la perceperea de tarife pentru ocuparea zonei drumului de către administratorul acestuia, pentru investiţiile publice de interes local, zonal, judeţean sau regional.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a stabilit tarife de ocupare a zonelor aferente drumurilor naţionale, tarife pe care le percepe inclusiv unităţilor administrativ-teritoriale pentru investiţiile publice locale, cum ar fi utilităţile: alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, alimentarea cu gaze, accese etc.
Astfel, CNADNR – prin direcţiile regionale de drumuri şi poduri – se sprijină pe dispoziţiile art. 47 pentru a-şi justifica aplicarea acestor taxe. Se creează posibilitatea ca în consiliul de administraţie al respectivei instituţii să se stabilească tarife lunare pentru terenul aflat chiar în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Prin această prevedere se creează precedentul în care o comunitate locală plăteşte lunar un fel de “tribut” pentru terenul aflat în proprietatea sa publică, teren pe care CNADNR îl are doar în administrare şi pentru care doar unitatea administrativ-teritorială ar trebui să perceapă taxe.
Stadiu: trimisă pentru aviz la Guvern şi Consiliul Legislativ.
4. Propunere legislativă privind revizuirea Constituţiei României
Obiectivele fundamentale ale acestei propuneri legislative sunt:
1. Sporirea garanţiilor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei şi cetăţeanului, inclusiv sublinierea principiilor de transparenţă decizională şi predictibilitate a legii.
2. Asigurarea unui cadru instituţional marcat de stabilitate şi cooperare, prin evitarea conflictelor şi blocajelor instituţionale, urmare a clarificării rolurilor şi atribuţiilor în cadrul sistemului autorităţilor publice, inclusiv prin următoarele prevederi:
- cooperarea loială între puterile statului;
- limitarea fenomenului traseismului politic;
- simplificarea, accelerarea şi creşterea transparenţei procedurii legislative;
- diminuarea posibilităţii Guvernului de a-şi angaja răspunderea asupra unor legi;
3. Reorganizarea administrativ-teritorială, prin introducerea unităţii administrativ-teritoriale a regiunii şi a autorităţilor administraţiei publice locale corespunzătoare acesteia.
Această modificare urmăreşte crearea unui sistem administrativ compatibil cu cel european, care să adâncească procesul de descentralizare, să pună în aplicare principiul subsidiarităţii şi să favorizeze absorbţia fondurilor europene de care România beneficiază în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Stadiu: trimisă pentru aviz la Consiliul Legislativ.
5. Propunere legislativă privind Cinematografia şi Industria Filmului
Această propunere legislativă este redactată în urma consultărilor cu Uniunea Cineaştilor din România, Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film şi Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România şi s-a născut din nevoia acută de a pune în acord cadrul legislativ în domeniul cinematografiei cu stadiul evoluţiei filmului românesc.
Stadiu: înregistrată la Senat pentru dezbatere.
6. Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
Această propunere legislativă prevede includerea copiilor cu handicap de tip fenilcetonurie, celiakie şi hepatită cronică în categoria celor care beneficiază de următoarele ajutoare sociale:
- alocaţia de stat, în cuantum prevăzut de lege, majorat cu 100%,
- acordarea unei alocaţii lunare de hrană, calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice.
Cele trei afecţiuni nu au fost luate iniţial în considerare de către Legea nr. 448/2006, însă copiii care suferă de aceste boli au, totuşi, nevoie, de un sprijin sporit şi constant din partea statului.
Stadiu: înregistrată la Senat pentru dezbatere.
B) Întrebări şi interpelări
1. Întrebare adresată Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor cu privire la acordarea despăgubirilor în numerar persoanelor îndreptăţite, în baza Legii 10/2001;
2. Întrebare adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu privire la lansarea sprijinului financiar pentru fermele familiale;
3. Întrebare adresată Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură cu privire la situaţia solicitărilor primite şi a sprijinului acordat de APIA pentru judeţul Vâlcea.
C) Declaraţii politice
1. Declaraţie politică cu titlul „Contribuţia femeii la prosperitatea societăţii româneşti”
D) Activitatea în comisiile permanente
"Ca membru al Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală şi ca secretar al Comisiei pentru Egalitatea de Şanse, am propus amendamente şi am susţinut diferite proiecte de lege şi propuneri legislative. Cele mai importante se referă la scăderea impozitelor din agricultură, legea apiculturii, întabularea gratuită a terenurilor agricole şi forestiere, organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente, acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenia română, care au fost persecutate din motive politice în perioada comunismului în România etc.", a precizat senatorul Niţu.
Activitate intensă în tot judeţul
II. ACTIVITATEA ÎN TERITORIU
"În cele 6 luni de mandat, am încercat să nu îmi limitez activitatea de senator doar în colegiul în care am fost ales, ci să acopăr judeţul în întregime, tratând problemele întâlnite cu aceeaşi seriozitate, indiferent de zona din care au provenit solicitările.
Astfel, o prioritate a activităţii mele este infrastructura judeţului, în acest sens am făcut demersuri la diferite ministere, unităţi sub autoritatea acestora sau instituţii publice locale (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Educaţiei Naţionale, Compania Naţională de Investiţii, Agenţia Naţională de Locuinţe, Consiliul Judeţean Vâlcea).
O altă arie de interes este sistemul de sănătate. În vederea soluţionării problemelor semnalate, am intermediat discuţii şi am solicitat sprijinul Ministerului Sănătăţii pentru reabilitarea şi extinderea pavilionului de tuberculoză din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Mihăeşti şi pentru achiziţionarea unui tomograf computerizat. În ceea ce priveşte centrul multifuncţional de sănătate de la Bălceşti, am toată încrederea că în urma discuţiilor purtate cu factorii de decizie de la nivel central şi local, acesta va deveni în scurt timp operativ.
De asemenea, am făcut demersuri la Secretariatul de Stat pentru Culte pentru finanţarea lăcaşurilor de cult din judeţ.
O preocupare constantă a fost participarea la diferite acţiuni şi evenimente importante pentru vâlceni: întâlniri cu diverse categorii profesionale, conferinţe, târguri, zile ale localităţilor, inaugurări, recepţii ale invitaţilor străini, reprezentaţii artistice.
În măsura în care a fost posibil am asigurat o parte din resurse pentru organizarea unor evenimente cu profil cultural şi educaţional şi pentru susţinerea unor cazuri sociale.
Am stabilit o comunicare permanentă cu instituţiile locale, în scop informativ, iar, în sens general, am participat la multe dintre întrunirile comunităţii vâlcene, care au completat audienţele pe care le-am acordat cetăţenilor la birourile parlamentare din judeţ.
Prin intermediul birourilor parlamentare am asigurat o bună comunicare cu cetăţenii, fiind un parlamentar deschis şi preocupat de rezolvarea problemelor semnalate de aceştia.
Am acordat audienţe, iar când nu a fost posibilă prezenţa mea la birourile parlamentare, solicitările cetăţenilor au fost preluate de consilieri, fiind apoi transmise instituţiilor şi autorităţilor competente, precum Casa Judeţeană de Pensii, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit, Autoritarea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor," a declarat senatorul PNL Remus Daniel Niţu.
Relaţie bună cu mass-media
Niţu: "Am pus mare preţ pe asigurarea transparenţei în activitatea mea şi, în acest sens, relaţia cu mass-media a fost una foarte importantă. Astfel, iniţiativele şi acţiunile mele au fost consemnate în comunicate de presă, la care s-au adăugat apariţii la televiziunile locale şi naţionale. Informaţiile transmise au fost preluate cu onestitate şi diseminate către comunitate şi către toate grupurile interesate, iar, pentru aceasta, vă sunt recunoscător".
A ajutat familia victimelor accidentului de pe Autostrada Soarelui
Senatorul Remus Daniel Niţu a amintit de tragicul accident de circulaţie, petrecut pe Autostrada Soarelui, în care şi-au pierdut viaţa preotul Parohiei Titeşti, Marius Sandu, soţia acestuia, profesorul psiholog Nadia Sandu, dar şi micuţul Casian, unul dintre băieţii gemeni ai acestora, exprimându-şi părerea de rău. Acesta a spus că i se pare firesc ca oricare parlamentar să poată ajuta familia cu bani pentru cele creştineşti şi că a acordat sprijin, fără a oferi detalii suplimentare.








