La doar doi paşi de Râmnicu Vâlcea, în comuna Budeşti, un dezvoltator imobiliar ingenios s-a lansat într-un proiect exotic pentru olteni. Cu sprijinul arhitectului spaniol Moises Alvarez Yela, Laurenţiu Traşcă, patronul unei firme de construcţii cu activitate în România şi Spania, implementează, spre uimirea localnicilor, proiectul unui cartier de case construite sub conceptul „forma liberă”.
Sub coordonarea arhitectului Moises Alvarez, Traşcă a demarat lucrările la ceea ce se doreşte a fi un cartier excentric într-o zonă limitrofă reşedinţei de judeţ. În spatele conceptului „forma liberă”, Alvarez Yela a creat un sistem ce permite construirea de locuinţe fără colţuri şi fără linii drepte. Moises Alvarez şi fratele său Emilio sunt singurii arhitecţi care practică această metodă de construcţie, până acum creaţiile lor răspândindu-se în Malaga, Catalonia, Asturia, Zaragoza, Maroc şi Marea Britanie.
Gaudi şi familia Flinstone, idei de bază în „forma liberă”
Casele lui Yela amintesc de construcţiile neregulate din Epoca de Piatră, aşa cum sunt imaginate în celebrul serial care îi are protagonişti pe Fred şi Wilma Flinstone.
Dar, în acelaşi timp, vilele au aerul construcţiilor realizate de celebrul arhitect catalan Antonio Gaudí, dintre care cea mai cunoscută este Catedrala Sagrada Familia din Barcelona. „Un spot publicitar realizat în Spania chiar îi arată pe Fred şi Wilma locuind într-o astfel de casă. Pentru mine a fost o provocare să realizez acest proiect în România”, spune constructorul vâlcean. Planurile sale prevăd realizarea unui complex de 30 de locuinţe plasate pe versantul sud vestic al unui deal din Budeşti. Pe lângă terenul alocat strict vilelor exotice, Laurenţiu Traşcă a achiziţionat o altă suprafaţă de aproximativ 1,5 hectare, unde intenţionează să deschidă pentru rezidenţii cartierului său o zonă de divertisment şi servicii, incluzând terenuri de sport, sală de tir, grădiniţă şi o zonă comercială.
Investiţie ţinută la secret
„M-a costat mult!”, este răspunsul pe care îl dă de fiecare dată Laurenţiu Traşcă atunci când vine vorba de investiţia iniţială făcută în achiziţionarea terenului, realizarea teraselor, a zidului de sprijin, ca şi a realizării primei unităţi locative. Mai puţin secretos este atunci când vine vorba de costurile unei astfel de locuinţe. „Eu vreau să vând o astfel de casă la un preţ cuprins între 60.000 - 70.000 de euro, în funcţie de suprafaţa interioară, a teraselor şi a piscinei exterioare. Nu voi face doar case, vreau să fac şi câteva garsoniere şi apartamente mici, pe terasa inferioară. Acestea vor avea un preţ mult mai mic, fiind destinate familiilor fără copii şi tinerilor necăsătoriţi. Cred că 30.000-35.000 de euro este preţul la care vor fi scoase la vânzare”, explică dezvoltatorul imobiliar.
Dezavantaje şi avantaje
Cartierul Flinstone (sau Gaudi, în funcţie de preferinţe - n.red.) nu beneficiază de utilităţi precum reţea de gaze naturale sau canalizare. Apa este captată din surse proprii, provenind ce-i drept dintr-o zonă nepoluată. Deşi cu o perspectivă excelentă aspra cursului râului Olt, imaginea de ansamblu este stricată la orizont de turnurile platformei chimice Govora. La capitolul plusuri, dealurile împădurite din zonă, liniştea şi lipsa traficului intens fac toţi banii. Tot la avantaje putem trece şi posesia unei locuinţe unicat, adaptabilă cerinţelor fiecăruia, realizată din materiale ecologice şi integrată mediului înconjurător.
Forma liberă în stil ecologic
Casele cu pereţi curbi imaginate de Moises Alvarez sunt inspirate de construcţiile arhaice din perioada în care cărămida nu era folosită în construcţii.
Ridicate sub forma unui clopot pe o bază de ciment, acestea au avantajul unei stabilităţi extreme şi a unei rezistenţe ridicate la seism. În plus, cei doi creatori ai ”formei libere” au inclus în construcţii şi materiale reciclate, modelarea interioarelor unor astfel de case fiind realizată cu diverse resturi de faianţă sau gresie, prelucrate sub diverse modele geometrice.
În plus, peste întreg scheletul metalic ce conferă forma exotică a unei astfel de locuinţe se aşterne un strat de pânză menit să asigure reţinerea cimentului. Ulterior, interiorul şi exteriorul clădirii sunt învelite cu un strat din material izolator termic, rezistent la intemperii şi şocuri.
