Piaţa imobiliară a Craiovei este blocată. Vânzătorii sunt puţini, cei care cumpără şi mai puţini. Previziunile nu sunt deloc bune. Cel puţin cinci ani, acesta este termenul pe care specialiştii în domeniu, în speţă agenţii imobiliari, dau ca perioadă de timp pentru redresarea pieţei. În momentul de faţă, spre deosebire de anul 2008, totul valorează mai puţin de jumătate decât preţul de acum trei ani.
Terenurile au ajuns să fie cotate chiar la sfertul preţului de vânzare din 2008. Chiar şi aşa, un expert imobiliar căruia i-am cerut părerea spune că preţurile ar mai putea scădea şi acum, pentru a ajunge la o valoare mai apropiată de “preţul corect”. “În România, preţurile la locuinţe au fost întotdeauna mult peste preţul real de vânzare.
Pentru că oamenii au avut bani, nimeni nu s-a plâns de acest preţ extrem de ridicat. Acum însă, odată cu scăderea puterii de cumpărare a celor interesaţi, se pare că ne apropiem la adevărata valoare a unei locuinţe”, spune Emilia Neagu, de la Tyrex Imobiliare.
Zona face preţul
În Craiova, există trei zone în care agenţii imobiliari împart oraşul şi preţurile la locuinţe. Am luat ca punct de referinţă un apartament cu două camere, cu un minim de îmbunătăţiri, situat între etajele I şi IV. În centrul Craiovei avem o medie de 55.000 de euro, cu o fluctuaţie minoră de preţ pentru cele trei zone în care se împarte centrul. “Cele mai scumpe locuinţe le găsim în zona Calea Unirii, urmează Calea Bucureşti până la McDonalds şi, în cele din urmă zona Valea Vlăicii”. Dacă vreţi să cumpăraţi o locuinţă în cartierele Brazdă, Rovine, Sărari, George Enescu şi Ciupercă, veţi plăti o medie de 40.000 de euro. Aceasta este a doua zonă de interes din Craiova. În cele din urmă, cu 36.000-38.000 de euro puteţi cumpăra un apartament în Lăpuş, Valea Roşie, 1 Mai sau Craioviţa.
• În perioada 2000 – 2008 s-au terminat în jur de 64 400 de locuinţe, conform INS, majoritatea fiind apartamente cu 3 camere.
• Conform BNR, diagrama analizei creditelor de locuinţe de la sfârşitul anului 2008, arată faptul că 42% dintre cei care au luat un credit sunt din Bucureşti şi 58% din restul ţării.
• În aprilie 2009, BNR stipulează într-un raport faptul că datoria creditelor de locuinţe ale românilor însumează în total 5 miliarde de euro şi că 92% dintre români au creditul în valută (euro sau franc elveţian).
• Piaţa a început să cunoască o creştere semnificativă la tranzacţiile imobiliare în vara şi toamna anului 2007, o uşoară scădere în august 2008 şi o prăbuşire în august – octombrie 2009.
• În 2009 statul a încasat cu 60% mai puţini bani din impozitele şi taxele datorate tranzacţiilor imobiliare, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, de exemplu, în iulie 2008 preţul unui apartament care era de 100 000 euro, în 2009 aceeaşi lună preţul acestuia a scăzut la 80 000 euro, iar în aprilie 2010 acelaşi apartament a ajuns la 65 000 euro.
În ceea ce priveşte judeţul, se vinde doar terenul agricol. “Acesta este singurul care şi-a păstrat preţul neatins, însă sunt puţini cumpărători, pentru că majoritatea vor teren comasat, de la câteva zeci de hectare în sus, pentru exploatare”. O casă cu trei camere ajunge la 35.000 de euro dacă se află în Băileşti, la 30.000 de euro dacă o cumpărăm în Dăbuleni, dar ajunge dublu, la cel puţin 60.000 de euro, dacă o cumpărăm în Calafat.
Cartierele rezidenţiale, stop la sursă
Criza a afectat şi dezvoltatorii imobiliari, cei care, în urmă cu doi trei ani, umpluseră oraşul cu anunţuri de vânzare a unor apartamente în cartiere rezidenţiale aflate în diferite zone ale Craiovei. Celebru acum patru ani pentru blocurile denumite sugestiv Madrid, Barcelona, Sevilla şi Valencia, cartierul Metropolis a rămas doar în stadiul de proiect. Asta pentru că patronii unguri au decis să nu mai investească, în condiţiile în care piaţa este “tulbure”.
În mod normal, în cele 308 apartamente cuprinse în proiect, acum trebuia să avem deja locatari. Preţurile, între 70.000 de euro şi 130.000, păreau accesibile anului 2008, însă acum nu mai atrag pe nimeni. “Tot ce pot să vă spun este că aşteptăm finanţarea. Deocamdată nu facem nimic”, ne-a declarat unul dintre reprezentanţii Metropolis. Pasul pe loc bătut de dezvoltatori a fost generat şi de scăderea veniturilor la nivel general, atât în mediul privat, cât şi în cel de stat.
Agenţiile imobiliare, înjumătăţite
De criză au fost afectate şi agenţiile imobiliare. Numărul acestora a fost redus la jumătate faţă de anul 2008. “Numai cine este puternic, îşi dă interesul şi a ştiut să se plieze după nevoile clienţilor, a rămas pe piaţă”, mai spune Emilia Neagu. Multe din agenţiile imobiliare care se înmulţiseră precum ciupercile prin 2006-2007 şi-au reprofilat activitatea, transformându-se în spaţii pentru casele de amanet.
