Căluşarii din Vâlcea au plecat la colindat. Din bătrâni se spune că, de Rusalii, duhurile rele umblă prin sate, iar căluşarii sunt singurii care pot să le înfrunte. Fideli acestei tradiţii ale cărei începuturi se pierd în negura timpului, ceata de bărbaţi din comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea, a ieşit în prima zi de Rusalii să joace pentru sănătatea şi bunăstarea sătenilor. Timp de 10 zile vor umbla prin tot judeţul, iar apoi se vor întoarce în Frânceşti ca să spargă ceata.

În satul Dezrobiţi din Vâlcea, obiceiul umblatului cu căluşul a rămas încă viu. E dimineaţa Rusaliilor şi cei 19 căluşari din sat, bărbaţi şi copii de-o potrivă, se pregătesc să joace în curţile gospodarilor ca să-i apere de boli şi să le aducă bogăţie peste an. S-au strâns cu toţii în curtea vătafului şi aşteaptă răsăritul soarelui să meargă să depună jurământul, pe malul râului Otăsău, lângă Mănăstirea Dintr-un Lemn pentru ca doar apa şi Dumnezeu să le audă legământul cu care pleacă în misiune. „Noi, cei 18 căluşi care am învăţat şi am păstrat căluşul vâlcean din moş strămoşi, jurăm să-l păstrăm şi să-l jucăm, să se audă de noi peste sate şi văi”, rostesc în cor bărbaţii care pleacă apoi să-l joace în sate.

În luptă cu Ielele

Misiunea lor e să salveze lumea satului de duhurile rele. Prin jocul şi prin urările lor, de fapt prin tot spectacolul pe care îl fac, căluşarii se luptă cu Ielele, Şoimanele sau strigoii. Nu ar putea să-şi ducă misiunea dacă nu ar avea de partea lor credinţa în Dumnezeu. De aceea, după depunerea jurământului se îndreaptă către biserică să fie dezlegaţi de păcate. „Avem un steag care simbolizează jocul de căluş. E o tradiţie care spune că orice ceată trebuie să aibă un steag. Se leagă steagul şi se depune un jurământ. Punem usturoi şi pelin. Acestea sunt plantele pe care le poartă oamenii care lucrează în săptămâna Rusaliilor, începând de marţi căci duminică, luni şi marţi, nu se lucrează”, spune vătaful cetei, Gheorghe Ţânţu, sau nea Gică, cum îi spune toată lumea. După depunerea jurământului, cu toţii se îndreaptă către biserică să fie dezlegaţi de păcate. Îşi rostesc timid numele, iar preotul le citeşte din Evanghelie, le spune şi o rugăciune pentru călătorie. Astăzi e sărbătoarea Sfântului Duh, iar la biserică, femeile şi bărbaţii intră pe rând cu crenguţe de nuc în curtea bisericii.
Preotul le împarte căluşarilor, ca prin limbile de foc simbolizate de frunzele nucului să se curăţe de păcate şi să-şi poată duce la bun sfârşit rolul de şamani. „Dumnezeu să vă păzească de tot răul, să vă fie cu spor jocul şi cântecul nostru românesc, să fiţi binecuvântaţi de Dumnezeu şi să vestiţi acest căluş tradiţional al comunei Frânceşti şi al satului nostru Dezrobiţi”, le urează preotul satului.

Tămăduire prin dans şi magie

Membrii cetei cred încă cu tărie în puterea Căluşului şi în rolul pe care-l au ei. La fel şi oamenii din sat care an de an le deschid porţile şi se lasă colindaţi. Răul din lume înseamnă şi boli. Căluşarii au şi acest rol de a trata bolile, mai ales ale acelora care lucrează în zi de sărbătoare şi despre care se spune că sunt loviţi din căluş, iar sătenii sunt convinşi că vătaful şi echipa pot să intervină pentru vindecarea acestor situaţii neplăcute. „Pentru sănătate, pentru orice se joacă căluşul. Vin în fiecare an să ne joace şi noi în fiecare an le deschidem porţile. E tradiţia noastră românească”, ne spune o localnică din Dezrobiţi.
„Nu e an să nu vină căluşarii la noi. Ne aduc noroc. Îi aşteptăm cu bucurie de fiecare dată, că ei sunt cei care ne aduc bunăstare şi sănătate în gospodării”, spune un alt sătean. „Te fereşte de boli, de munci şi aduce prosperitate. Vin oameni care sunt bolnavi să ne roage să îi jucăm. Uneori chiar îi mai dăm şi sănătate. De fapt nu noi, ci Dumnezeu îi dă sănătate”, adăugă unul din membrii cetei de căluşari.
Umblatul căluşarilor pe la casele gospodarilor s-a păstrat în multe dintre satele din judeţul Vâlcea. Particularitatea căluşului din Frânceşti stă însă în muzica pe care acesta se joacă. Unii spun că dansul şi-a pierdut în timp semnificaţia, devenind mai mult un act artistic plin de măiestrie. Dar oricum ar fi, oriunde dansează, căluşarii din Frânceşti poartă cu ei veselie, farmec, vrajă şi o stare generală de bine. Tămăduitoare.